Se pare ca suedezul Kare Walkert produce cel mai zgomotos sforait din lume - 93 decibeli. Ca sa-ti faci o idee, e ceva mai mult decat trecerea metroului sau chiar a unei motociclete. Cam ca zgomotul produs de un buldozer!
Cauzele sforaitului
Particularitatile anatomice: mandibula mai mica, usor retrasa, dimensiunea limbii, arhitectura palatului moale (zona moale din "cerul gurii"), morfologia luetei (omusorului), deviatia de sept nazal, forma rotunjita a capului, circumferinta gatului mai mare de 43 cm;
Obstructii la nivelul nasului: prin adenoidita, prin inflamatii in cursul rinitelor cronice sau acute;
Respiratia pe gura, fumatul, prin inflamatie si edem in caile respiratorii;
Consumul de alcool seara produce o relaxare crescuta a musculaturii din peretii conductului aerian. Hipotonia face ca acestia sa se "prabuseasca" in interior si sa ingusteze calea aeriana;
Medicamentele cu efect relaxant asupra musculaturii: benzodiazepine, narcotice, barbiturice;
Dormitul cu fata in sus favorizeaza "caderea" tesuturilor moi in lumenul caii aeriene;
Predispozitia familiala: rude apropiate care sforaie, suferinte neurologice;
Mese bogate inainte de culcare: miscarile diafragmului sunt limitate de stomacul plin, respiratia devine laborioasa, cu efort pentru a genera presiunea negativa necesara inspiratiei. Uneori acelasi lucru se poate intampla si in ultimele luni de sarcina;
Obezitatea: prin acumularea de grasime in tesuturile moi si limitarea lumenului conductului si prin respiratia greoaie, cu efort.
Nu cred ca nu ai avut macar o data o discutie ceva mai personala cu o prietena, in care una dintre voi sa nu se planga de sforaitul partenerului de viata sau ca nu ai auzit barbati plangandu-se de femei care sforaie. Pare usor amuzant, dar acest "personaj" este in stare sa naruie castele de romantism mai ceva ca un sandvis de icre cu ceapa! Ce e insa mult mai rau este ca poate afecta serios sanatatea!
Primele studii care au analizat obstructia cailor respiratorii in timpul somnului au fost facute in 1960.
Aceste tulburari de respiratie produse in somn sunt responsabile de serioase probleme de sanatate: de la cresterea riscului pentru accidente cardiovasculare, hipertensiune, pana la incidenta crescuta a accidentelor rutiere cauzate de oboseala, lipsa de atentie si atenuarea reflexelor din cauza compromiterii calitatii somnului.
Sforaitul primar, simplu, nu este insotit de tulburari de respiratie si este mai putin implicat in probleme de sanatate, dar odata cu avansarea in varsta, cu cresterea in greutate, se poate agrava. Zgomotul caracteristic este generat de vibratia tesuturilor moi ale cailor respiratorii superioare la trecerea aerului.
La polul opus sforaitului primar se afla sforaitul insotit de o severa tulburare respiratorie: apneea obstructiva din timpul somnului.
Urmarile sforaitului
Variatiile gazelor sangvine duc la cresteri ale tensiunii arteriale sistemice si pulmonare ducand, in timp, la afectarea cordului: hipertrofie, insuficienta cardiaca, aritmii, ischemie sau la cresterea riscului accidentelor vasculare cerebrale.
Din cauza intreruperii repetate a somnului, ziua poate debuta cu dureri de cap, este marcata de o stare de somnolenta, de o eficienta scazuta in activitatile desfasurate, de scaderea performantelor sexuale. Pot fi afectate atentia, concentrarea si memoria. Riscul accidentelor de masina este de cateva ori mai mare la aceste persoane!
De asemenea, sunt iritabile, manifesta anxietate si depresie.
Apneea (oprirea respiratiei) apare prin relaxarea musculaturii cailor aeriene, asa incat baza limbii vine in contact cu palatul moale si cu peretele posterior al faringelui realizandu-se astfel obstructia totala a cailor respiratorii. Un rol important il joaca si obstructia la nivelul nasului. Efortul de inspiratie accentuata creeaza presiune negativa si mentine obstructia. Aceasta oprire a respiratiei dureaza minim 10 secunde si se poate repeta de 10 pana la 300 ori (!) pe noapte. Reluarea respiratiilor se face de cele mai multe ori cu un sforait puternic.
Cresterea dioxidului de carbon din sange si scaderea oxigenului stimuleaza anumiti centri nervosi facand ca persoana respectiva sa se trezeasca.
De multe ori partenerul de somn poate sa surprinda aceste perioade de oprire a respiratiei pe fondul unui somn agitat; descrierile lor sunt utile medicilor pentru stabilirea diagnosticului.
Consecintele sforaitului primar (care nu este insotit de tulburari de respiratie) asupra sanatatii sunt ceva mai mici, insa efectul social este serios. Cat de serios? Cam cat sa distruga o casnicie!
Dormitul in camere separate nu este neaparat cel mai nociv eveniment intr-o casnicie, ba chiar ajuta la pastrarea universului fiecaruia, dar daca motivul este sforaitul, aceasta decizie devine frustranta pentru parteneri. Apare senzatia de pierdere a intimitatii, se acumuleaza resentimente.
Circa 40% din populatie sforaie ocazional sI 25% dintre oameni sforaie cronic.
Anxietatea si depresia generate pot duce chiar la ruperea relatiei.
Pentru cei care continua sa doarma impreuna se poate vorbi in unele cazuri de "sforait la mana a doua". Ca in cazul fumatorilor pasivi care, desi nu fumeaza ei insisi, suporta consecintele fumatului stand intr-un mediu cu fum, cei care dorm cu o persoana care sforaie pot resimti consecintele unui somn fragmentat, neodihnitor.
Ceea ce poate parea unora un fapt usor anecdotic, pentru altii devine argument de divort.
Controlul medical
Analiza somnului "in laborator" implica numeroase masuratori realizate in cadrul polisomnogramei. Cele mai multe centre medicale analizeaza 16 parametri ai somnului cum sunt: electroencefalograma (EEG), care reflecta activitatea cerebrala in cursul fazelor somnului, electrocardiograma (EKG), care arata eventualele evenimente ischemice sau perioade de aritmie, miscarea ochilor, miscarea barbiei, efortul toracic si abdominal, fluxurile de aer, miscarile picioarelor si saturatia de oxigen din sange si, desigur, sforaitul.
In caz ca nu stiai...
Peste 300 de dispozitive anti-sforait sunt aprobate numai in Statele Unite. Chiar daca pot avea un efect benefic in unele cazuri, ele nu reprezinta o solutie pentru toata lumea.
De multe ori sunt greu de tolerat in cursul noptii, iar unele dintre ele te tin treaz pana dimineata!
Cateva statistici
Aproximativ 10% dintre cei care sforaie ar putea fi amendati in unele state din America, unde limita permisa pentru zgomotul produs pe timpul noptii este de 55 db!
La 30-35 ani sforaie 20% din barbati si 5% din femei.
Dupa 60 ani sforaie 60% dintre barbati si 40% dintre femei.
Medicul va dori sa afle raspunsul la cateva intrebari: cat de zgomotos sforai, daca asta se intampla numai intr-o anumita pozitie sau se intampla in oricare dintre pozitiile de somn adoptate, daca sforai ocazional, numai in unele nopti sau daca "reprizele" sunt de scurta durata ori tin pe tot timpul somnului, de cate ori se intampla sa te trezeasca din somn, frecventa si durata perioadelor de apnee, daca te trezesti cu dureri de cap, daca somnul a fost odihnitor sau te simti obosit si esti somnolent pe parcursul zilei, cu o eficienta si o concentrare mai slabe. Asa cum spuneam, relatarile partenerului sunt foarte valoroase.
Testeaza-te!
Exista un chestionar care evalueaza gradul de somnolenta pe timpul zilei (Epworth sleepiness scale) originar din Australia si care, desi a primit unele critici, este totusi destul de eficient in a aduce la medic o persoana cu tulburari respiratorii in timpul somnului.
Pentru fiecare din situatiile descrise vei puncta cu:
* 0 - daca nu atipesti niciodata
* 1 - daca exista un oarecare risc de a atipi in asemenea situatie
* 2 - daca exista un risc moderat
* 3 - daca exista un risc crescut sa atipesti
Iata si situatii in care trebuie sa te evaluezi:
Situatii in care ar trebui sa te evaluezi Risc
Intr-un loc public, in inactivitate (la teatru, cinema, intr-o sedinta etc.) ..........
La televizor ..........
In postura de pasager in masina intr-o ora de mers fara oprire ..........
In timp ce stai de vorba cu cineva ..........
In timpul odihnei de dupa-amiaza, stand intins(a) ..........
Cand citesti carti, ziare, reviste ..........
La siesta de dupa o masa la care nu ai consumat alcool ..........
In masina, in timpul unei opriri impuse de trafic ..........
Un scor peste 8 este considerat anormal si cel mai bine e sa te prezinti la medic; acelasi lucru e bine sa-l faci si daca ai un scor sub 8, dar partenerul remarca numeroase episoade de apnee.
Metode de tratament
Deoarece cauzele sforaitului si ale apneei obstructive sunt variate si tratamentul este strict individual, deciziile terapeutice sunt luate de catre o echipa mixta de medici: oto-rino-laringolog, neurolog, chirurg plastician, chirurg buco-maxilo-facial, pneumolog.
1. Uvulo-palato-faringo plastia clasica (frecvent utilizata in anii ?80) poate fi o solutie. Metoda are insa dezavantaje: este foarte dureroasa, vindecarea dureaza cateva saptamani, efectul benefic poate fi minor daca baza limbii vibreaza si ea, poate duce la schimbarea vocii sau beneficiul poate disparea in timp. 5-10% dintre persoanele operate constata ca atunci cand beau, lichidele pot ajunge in... nas.
2. Scaderea in greutate: este prima masura anti-sforait pe care trebuie sa o ia o persoana supraponderala. In loc sa facem acuzatii de genul: "Din cauza ta n-am dormit toata noaptea", dar sa-i punem in fata o portie de cartofi prajiti, mai bine il invitam la o partida de alergat in parc si pregatim o salata usoara pentru cina. Solutia: portii mici si mai multa miscare.
3. Decongestionantele nazale, medicatia antialergica: dupa un examen medical de specialitate (ORL, alergologie) doctorul iti va spune daca este vorba de o obstructie a cailor aeriene prin edemul (tumefierea) partilor moi si atunci va indica decongestionante sau medicatie antialergica, dupa caz.
Daca este vorba de anomalii anatomice ale structurilor, va cantari oportunitatea unor interventii chirurgicale de corectie asupra septului nazal, palatului moale, luetei ("omusorului") sau limbii.
4. Interventia de chirurgie buco-maxilo-faciala poate corecta anomalii ale maxilarului. Mai pot fi utilizate dispozitive care sunt fixate in gura sau in nas pe timpul noptii cu rolul de a reconfigura anatomia locala.
5. Uvulo-palato plastia cu ajutorul laserului este o interventie relativ simpla si frecvent practicata. Se poate face cu anestezie locala si dureaza aproximativ 30 min. Uneori sunt necesare pana la cinci-sase interventii succesive spatiate la cateva saptamani pentru a se ajunge la un rezultat cat mai bun. Refacerea este mai rapida decat la metoda clasica.
6. Injectiile in palatul moale cu o substanta care favorizeaza fibroza tesuturilor, ele devenind rigide si vibrand mai putin la trecerea aerului. Este o metoda relativ noua si inca sub evaluare. Principii asemanatoare stau la baza unei alte metode: implantarea unor electrozi in regiunea mentionata. Nici una din aceste metode nu este scutita de neajunsuri.
7. Presiunea pozitiva continua in caile aeriene: pentru persoanele cu apnee obstructiva se utilizeaza un dispozitiv care creeaza o presiune pozitiva asupra cailor aeriene, mentinandu-le deschise in timpul somnului. Aceasta metoda implica purtarea unei masti sau a unei piese nazale prin care aerul intra in caile respiratorii cu o anumita presiune. Multe persoane sunt deranjate de aceasta piesa nazala. Mucoasele se usuca din cauza fluxului de aer. Uneori pot aparea mici hemoragii nazale (epistaxis), durere mai ales prin utilizarea unei piese nazale nepotrivite sau consecinte serioase cum sunt disfunctiile trompei lui Eustachio (un conduct ce leaga urechea de faringe), otita medie seroasa, edemul sau perforatia de timpan sau mai rar - pneumopericardul (aer in "sacul" din jurul inimii).
8. Renuntarea la fumat. Evitarea medicatiei sedative: benzodiazepinele, narcoticele si barbituricele au efect relaxant asupra musculaturii cailor respiratorii.
9. Consumul de alcool: Pentru ca alcoolul produce o relaxare excesiva a musculaturii din peretii cailor aeriene asa incat acestea nu mai sunt mentinute larg deschise, se recomanda sa nu fie consumat cu mai putin de patru ore inainte de culcare. Asta nu inseamna sa bei la ora 22 si sa astepti patru ore ca apoi sa te culci!
10. Pozitia corpului in somn: dormitul cu fata in sus favorizeaza sforaitul. O pozitie incorecta a capului fata de trunchi poate avea acelasi efect. O inaltime corecta a pernei iti va fi de ajutor.
11. Amigdalectomia sau rezectia vegetatiilor adenoidiene vor fi luate in considerare de catre specialisti.
12. Reductia palatului cu ajutorul undelor de radiofrecventa si diatermo-palato plastia sunt alte doua metode recent brevetate impotriva sforaitului.
Subscribe to:
Post Comments (Atom)
No comments:
Post a Comment