Criza si crizele ce vor urma . . .

Si iata-ma intors din scurta vacanta la parinti! La munte! La polul nord:)) CFR-ul nu se dezminte, si te lasa sa ingheti in tren rapid international(culmea) pretextand ca caldura vine doar de la BRASOV :))) asta nu am inteles de ce ! Poate din cauza ca sunt cam blond! In orice caz, am ajuns inghetat la BRASOV si asta nu datorita faptului ca e iarna, ci pt. ca asa sunt conditiile in tara noastra! Dai un ban, dar mereu ai surpriza sa nu beneficiezi de acel serviciu pentru care ai platit! Si asta s-a mai intamplat si inainte de aceasta criza financiara, de care se leaga si se justifica toti cand lucrurile nu merg cum trebuie!

Dar sa trecem peste asta! Aceasta minivacanta pentru mine a insemnat vin rosu din belsug, sarmale, smantana si vizite fara numar la fosti colegi, colege de job, sefi!
In fiecare an, mi se pare normal, sa imi exprim recunostiinta fata de cei pe care i-am avut si i am langa mine, fata de cei care m-au sprijinit in momentele grele care nu au fost putine! Si datorita carora am ajuns unde sunt acuma! Nu am ajuns ceea ce sunt de unul singur ci prin suportul lor, psihic si material uneori, mai ales cand nu aveam ce manca! Singurul regret pe care il am la Bucuresti e ca nu am acesti oameni deosebiti, langa mine, acolo! Dar daca pt. mine lucrurile au luat o turnura in bine la care nici nu am visat, si am gasit un job cu care sa ma identific, nu acelasi lucru se poate spune despre ei!
Asa zisa criza i afecteaza f. puternic pe cei din patura de jos, si mai ales pe cei din zone industriale fara viitor, sa ajungi la 40 ani somer, cu copii si rate, nu e o experienta deloc placuta! Dar imi plac ca sunt tari pe pozitie, nu se lasa afectati, si au ramas neschimbati in caracter si comportament! Si asta cred ca e salvarea lor in aceste momente de criza! M-a impresionat la lacrimi taria de care da dovada o fosta colega de job, actualmente f buna prietena a mea, care de curand a fost diagnosticata cu cancer de col uterin, si care nu se lasa doborata si crede ca va trece peste aceasta incercare! Eu unul, recunosc cred ca as avea o depresie severa in locul ei! Dar ea nu! A fost, este, si va fi mereu vesela!
Aici am avut si inca mai am o persoana care mi-a fost ca a 2 mama, si pe care evident am vizitat-o si care s-a purtat cu mine ca si cu fiul ei ! Desi nu suntem rude, ci doar prieteni de familie! Femeia a trecut prin 2 decese de familie doar anul asta, iar acum are de a face cu rautatile colegilor de servici, care la auzul disponibilizarilor iminente, si-au aratat adevarat fata, spre stupefactia ei, care lucra cu ei de 25 de ani! Adica de o viata de om!
Situatiile limita se pare ca scot din om comportamente latente extreme! Care sincer nu si-ar avea locul intr-o societate si asa macinata de probleme! Dar asa sunt oamenii! Mereu vor mai mult, mai bine, si daca e nevoie trec si peste cadavrele prietenilor!
Dupa ce te zbati sa supravietuiesti cu 500 ron pe luna la bloc, dupa ce muncesti cat muncesc alti 3 oameni la un loc, sa fi improscat cu noroi fara sa ai vre-o vina in afara de faptul ca directorul pe tine te considera de pastrat si nu disponibilizat in detrimentul fabricii, mi se pare imatur din partea celor care se considera maturi in gandire! Banul, mereu a fost si va fi un factor de separatie intre oameni, fie ei prieteni, frati, sau soti! Nu degeaba se zice :banul e ochiul dracului!

Dar cred ca totul va fi bine atat timp cat ne vom pastra un dram de omenie inca in noi!

Sarbatori fericite si sanatate tuturor!