Acasa cand ma duc, ragaz cate putin
Imi fac ca sa ma plimb prin tintirim.
Acolo-s adunati ca sa ingroase lutul,
Cei pusi ca sa uneasca prezentul cu trecutul.
Dar lumea asta rece si pustie
In ochii mei si-n suflet este vie,
Caci gandul meu se-ntoarce an de an
Si satul este viu cum il stiam.
Mi-s dragi si morti cum dragi mi-au fost si vii
In suflet mi-au sadit doar bunatate,
Ii iarta Doamne daca au facut pacate
Si-n ziua judecatii intoarce-i printre vii.
La tine Doamne chemati-s dupa lunga truda
Luatu-i-ai aproape sa ii ocrotesti
Te rog marite Doamne sa-i iubesti
Greseli de-au savarsit, sa nu-i privesti cu ciuda.
Ca viata-n lungu-i sir, cu bune si cu rele
Ne-ndeamna uneori si spre pacate
Sunt incercari ce viata noastra poate
Le pune ca sa trecem peste ele.
Cu numele in lemnul crucii scrijelit
Stau toti la rand asa cum au venit,
Ajunsera sa fie aici cu totii
Bunicii si cu fii si nepotii.
Cand eu privirea mi-o indrept spre Tine,
Iertare, cand iti cer pentru cei multi
Tu ruga mea fierbinte s-o asculti
Tu iarta-i si pe ei, ma iarta si pe mine...
No comments:
Post a Comment