Friday, August 11, 2006

Ce poti face cadou unui partener de afaceri ?

de Alexandra Batar

De prea multe ori avem dificultati in a alege cadoul pentru o persoana apropiata, nu gasim ceva potrivit chiar si dupa lungi cautari. Dar ce facem atunci cand trebuie sa oferim un cadou unui partener de afaceri, un om pe care nu-l cunoastem prea bine personal, despre care nu stim prea multe ? Iata cateva sugestii.

Vorbim aici despre oameni de afaceri, barbati sau femei care isi permit satisfacerea placerilor si nevoilor, cu alte cuvinte, oameni care isi permit mai totul. Vorbim despre oameni cultivati, cu gusturi alese, care diferentiaza un cadou de bun-gust de unul kitsch. Ce putem oferi?

Este evident ca trebuie excluse cadourile prea personale, cum ar fi parfumurile, obiectele de imbracaminte, unele accesorii. Trebuie evitate si cadouri din categoria «haioase», kitsch, diplome amuzante sau tricouri inscriptionate. Renuntam, asadar, la papirusuri pe care scrie «pentru cel mai bun(a) sef(a)», la canile personalizate sau la suporturi pentru betisoare parfumate.

Ne intereseaza, in primul rand, obiectele usor impersonale, dar de bun-gust. Sa cautam obiecte de arta veritabile, nu imitatii, lucruri rare si deosebite care pot fi apreciate de afaceristii adevarati.

Obiecte cu o poveste de spus...
Dupa cum stim, mereu este binevenita o sticla de vin sau o bautura fina, in general, dar sa nu ne rezumam la atat. Un vin rar, vechi si de calitate face impresie mult mai buna decat o sticla de sampanie dintr-o alimentara. Spre exemplu, un cadou inedit ar fi una sau doua sticle de vin din anul nasterii sarbatoritului, din cramele vechi ale tarii, mai ales daca cel pentru care cumparam cadoul este un pasionat al vinurilor.

Poate ca data viitoare cand ai o intalnire de afaceri, ar fi bine sa te fii atent la detalii, la gesturile interlocutorului, imbracaminte, bijuterii sau accesorii. Nu-l ignora cand vorbeste despre ce a facut in concediul de acum trei ani, pentru ca poti afla anumite subiecte de interes sau pasiuni ale acestuia, detalii de o deosebita importanta atunci cand va trebui sa faci un cadou.

Mai sunt si acele obiecte din categoria «de pus pe birou» sau «decoratiuni» cum ar fi un presse-papier, suporturi pentru instrumentele de scris, obiectele din fier forjat, masti din ceramica, tablouri sau vaze, arme albe sau de foc. Daca, la inceput, erau considerate deosebite, astazi si-au pierdut din originalitate, devenind un soi mai cizelat de kitsch. Pentru o reactie deosebita, sa cautam, mai degraba, in magazine de antichitati, obiecte din argint sau cu o istorioara frumoasa. Un obiect cu o poveste parca are alt miros decat unul nou, de pe rafturile unui magazin.

Ca tot vorbim despre obiecte vechi, aducem in discutie si cartile valoroase, in editii limitate pe care le putem gasi in anticariatele din oras. Mai sunt de mentionat albumele de arta, insa realizate impecabil si, de preferinta, cu comentarii in limba romana, pentru a starni interesul celui care rasfoieste. O idee buna ar fi un album de imagini din anumite zone ale lumii sau ale tarii care prezinta interes pentru sarbatorit, albume care sunt, la randul lor, mici opere de arta. Daca cel pentru care cumparam este din zona Fundata-Moeciu-Bran, spre exemplu, cautam un astfel de album care sa expuna fotografii deosebite din regiune. Trebuie doar sa investim putin timp, caci atfel de creatii se gasesc in librarii.

Icoanele pot fi un cadou potrivit...
Un cadou frumos pentru un om despre care stim ca este crestin ar fi o icoana, insa trebuie sa fim atenti de unde o cumparam si cum arata. Excludem acele poze puse in rama sau cu beculete pe margini, sunt culmea kitsch-ului. Daca nu gasim magazine de specialitate, o calatorie scurta la o manastire sau chiar intr-o biserica poate fi de mare folos. O icoana care isi merita pretul este una in care culorile nu sunt prea tari, in care sunt folosite mai multe tehnici, pe care a fost aplicata foita de aur sau argint si care, la vederea ei, ne face sa intelegem si sa apreciem munca depusa de autor. Pentru a impresiona si mai mult, se poate vorbi cu un preot pentru a o sfinti, dureaza doar cateva zile, cel mult.

Sa ne facem putin curaj si sa incercam si lucruri usor personale...
Spuneam ca trebuie evitate unele accesorii, cum ar fi gentile pentru femei, curelele, bijuteriile. Totusi, trebuie sa diferentiem niste lucruri. Sunt acele accesorii care se potrivesc oricui si sunt binevenite oricand. O bijuterie nu prea ostentativa, din aur sau platina, fara prea multe briz-briz-uri sau pietre va fi, cu siguranta, apreciata. Simplitatea spune mult mai multe decat opulenta. Ceasurile, la randul lor, sunt un cadou frumos, atata timp cat sunt de calitate si isi pastreaza neutralitatea, nefiind nici prea elegante, nici cu un aspect sportiv. Pentru o impresie si mai buna, putem depune un efort ceva mai mare, gravand pe spatele ceasului un citat sau versuri celebre. Pentru barbati, o pereche de butoni sau un ac de cravata dintr-un metal pretios pot fi un cadou potrivit si de bun-gust.

O categorie de multe ori evitata de oameni este «muzica», intrucat multi considera ca fiecare are gusturi diferite si e imposibil de stiut ce place sau ce nu. Ei bine, sunt acele stiluri de muzica apreciate de toata lumea, care intregesc orice colectie de CD-uri. Nu ne referim la muzica clasica, deoarece cu asta se poate da gres mult mai usor. Vorbim despre jazz, blues, bossa-nova, chillout, lounge sau baladele rock. Sunt stiluri muzicale cumva “universale”, care nu deranjeaza si care sunt binevenite in masina sau acasa. Bineinteles, albumul trebuie sa fie unul original, nu contrafacut sau «ars» de pe calculator. Iar daca dorim ca darul sa fie si mai original, putem cauta viniluri (placi) rare care, acum, sunt foarte cautate si valoroase.

Ambalajul – de multe ori trecut cu vederea
Un alt detaliu pe care multi il uita este punga de cadou sau ambalajul. Cel mai bine ar fi sa se evite hartiile prea colorate, cu funde mari sau prea stralucitoare. Desi pare neinteresant, un ambalaj intr-o culoare mai inchisa, cu o singura panglica (fie de aceeasi culoare, fie diferita) face o impresie mult mai buna, caci denota simtul valorii, al bunului-gust si al simplitatii. Asadar, sa fim atenti cand domnisoarele din magazin impacheteaza cutia, mai bine ne bazam pe gusturile proprii.


Unui partener de afaceri NU ii faci cadou:

o Cani personalizate
o Diplome haioase
o Maimutoi de plus
o Rame de fotografie
o Seturi de cosmetice (de genul celor care contin deodorant, gel de dus si sapun)
o Animale de companie (pesti, hamsteri, pisici etc)
o Obiecte electrocasnice
o Orice obiect pe care nici tie nu ti-ar placea sa il primesti.


Unui partener de afaceri ii poti face cadou:

o Obiecte de arta originale
o Vinuri sau alte bauturi rare
o Icoane deosebite
o Accesorii neutre
o Albume de arta
o Carti vechi, valoroase
o Raritati
o Obiecte care spun o poveste

Tot ce am spus pana acum sunt doar idei de cadouri, nu litera de lege. Sunt, intr-adevar, lucruri demne de tinut minte, insa trebuie sa realizam ceva : cadoul potrivit nu se cumpara in ultima clipa sau la intamplare. Mai mult, ar fi indicat sa ne documentam putin despre hobby-urile sau pasiunile respectivului, fara sa exageram. Orice idee este binevenita, orice indiciu ne ajuta. Trebuie depus un efort si acordata o atentie speciala, trebuie manifestat un interes, pentru ca astfel, cadoul va face in mod sigur o impresie placuta.

Friday, August 04, 2006

Alimente care streseaza

Cofeina - aceasta se gaseste in cafea, ceai, ciocolata, cola, etc. Cofeina determina producerea de adrenalina si in felul acesta duce la cresterea nivelului de stres. Persoanele dependente de cofeina isi extenueaza glandele suprarenale, cele care produc hormonii stresului. Acesti hormoni ai stresului influenteaza metabolismul. In consecinta, pe termen lung, cofeina determina cresterea in greutate, mai ales daca este asociata cu un regim alimentar nesanatos. Consumul excesiv de cofeina are acelasi efect ca si stresul prelungit;

Alcoolul - este o cauza majora a stresului. Culmea ironiei este tocmai faptul ca unii oameni se apuca de baut tocmai pentru a combate stresul. Insa daca alcoolul este asociat cu stresul, combinatia este fatala. Alcoolul stimuleaza secretia de adrenalina, ceea ce duce la aparitia unor probleme precum tensiunea nervoasa, irascibilitatea si insomnia. Excesul de alcool duce la cresterea depozitelor de grasime din zona inimii si slabeste functia imunitara. De asemenea, alcoolul micsoreaza capacitatea ficatului de a elimina toxinele din organism;

Dulciurile - zaharul contine substante nutritive esentiale. El furnizeaza o crestere brusca de energie in organism, care este posibil sa duca la extenuarea glandelor suprarenale. Acest lucru poate duce la irascibilitate, o slaba capacitate de concentrare si depresie. Consumul ridicat de zahar reprezinta o povara serioasa pentru pancreas, fapt ce mareste riscul aparitiei diabetului;

Alimentele sarate - sarea creste tensiunea, epuizeaza glandele suprarenale si induce instabilitatea emotionala. Folositi un inlocuitor al sari care sa contina potasiu, in loc de sodium. Evitati alimentele gata preparate, cu un continut ridicat de sare, precum sunca, muraturile, carnatii;


Alimentele grase - evitati consumul de alimente bogate in grasimi saturate, cum ar fi produsele de origine animala, produsele lactate, alimentele prajite si cele din meniurile de fast-food. Grasimile supun sistemul cardiovascular la un stres inutil;

Laptele de vaca si produsele lactate - acestea streseaza organismul prin substantele pe care le contin, de exemplu, proteina numita caseina, care este foarte greu de digerat si poate declansa reactii alergice;

Carnea rosie - are un continut ridicat de proteine, sporeste concentratia de dopamina si norepinefrina din creier, ambele substante fiind asociate cu starea de anxietate si de stres;

Alimentele gata preparate si rafinate, precum painea alba si faina rafinata, supun la stres organismul ca urmare a faptului ca sunt sarace in substante nutritive, continand din abundenta calorii inutile. In plus, pentru a digera alimentele rafinate, organismul dumneavoastra trebuie sa-si foloseasca propriile vitamine si minerale, adica sa isi consume rezervele. Alimentele pe baza de faina alba sunt prajiturile, biscuitii, painea si produsele de patiserie;

Margarina si alte uleiuri vegetale procesate - au un continut foarte ridicat de acizi grasi trans, iar o dieta care abunda in acesti acizi poate avea un efect negativ asupra colesterolului, crescand riscul afectiunilor cardiace. In acelasi timp, aceste produse blocheaza asimilarea de catre organism a acizilor grasi esentiali, benefici pentru sanatate;

Alimente condimentate - condimentele contin uleiuri volatile, care au capacitatea de a irita mucoasa stomacului. Este mai bine sa evitati sa consumati curry, ardei iuti si carnati foarte picanti, prezenti in bucataria mexicana si indiana, precum si unele bauturi. Un meniu cu curry sau chilli continand un amestec de condimente foarte picante are capacitatea de a perfora, la propriu, mucoasa gastrica;

Aditivii alimentari, conservantii si alte substante chimice - aditivii alimentar provoaca un stres enorm organismului, deoarece acesta este nevoit sa lucreze din greu pentru a le face fata; rezulta ca energia si substantele nutritive atat de valoroase sunt irosite in loc sa fie folosite in mod profitabil (de exemplu, la intarirea sistemului imunitar).
O dieta echilibrata este factorul crucial in mentinerea sanatatii si reducerea stresului. De asemenea, consumul ceaiurilor din plante poate fi foarte eficient pentru ameliorarea multor simptome ale stresului...

Acum , daca m-as lua dupa toate astea , nu ar trebui sa manac decat fructe si legume.....

Thursday, August 03, 2006

Wach this...can be funny....


http://gprime.net/video/

Decodarea scuzelor de despartire

`Nu esti tu de vina, eu sunt`. `Am nevoie de spatiu`. ` E o perioda
incarcata la serviciu`. Te-ai intrebat vreodata ce gandesc de fapt barbatii atunci cand arunca in eter cu motive grele de despartire? Pentru lamuriri citeste randurile urmatoare:

El spune: `Nu esti tu de vina, ci eu.`

Traducerea: Asta inseamna ca tu esti de vina, sustine un profesor de psihiatrie de la Universitatea Brown. Nu esti pe gustul lui si poti la fel de bine sa-ti vezi de drumul tau. Prafuindu-l pe acest George Costanza clasic, el incearca sa amelioreze lovitura. Dar inainte de a te simti atacata, considera-i aceasta incercare de a-si asuma vina - pe care nu ar face-o decat daca nu te-ar respecta; barbatii spun ca pastreaza aceasta replica pentru femeile pe care le considera ca meritand si cu care si-ar dori sa ramana intr-o relatie de prietenie.


El spune: `Am nevoie de spatiu.`

Traducerea: Il scoti din sarite. Multi dintre barbati au un puternic sentiment de independenta si atunci cand incearca pierderea autonomiei, reactioneaza ca orice animal tinut in cusca si deci, fireste, vrea sa scape! Se poate sa fie faptul ca relatia inainteaza prea repede sexual sau emotional ori va vedeti prea des. In unele cazuri, cativa pasi inapoi - oferindu-i spatiu, pot minimaliza claustrofobia sa in fata relatiei.

A fi indragostit este o forma a lipsei de control. Daca el nu e obisnuit cu asta, exista sanse mari ca atunci cand va incepe
apropierea sa aiba tendinta de a se indeparta. Astfel se explica de ce sunt unii care suna de 3 ori pe zi, te viziteaza in fiecare seara si apoi iti spun ca ii coplesesti! Daca se eschiveaza in fata unor angajamente, cateodata, un mic spatiu il va face sa se razgandeasca. Daca speri sa intr-o minune, cel mai bine este sa-ti vezi de viata si sa il lasi singur sa se lamureasca cu privire la singuratatea pe care o va simti fara tine.

El spune: `La serviciu e aglomerat- nu am timp de o relatie acum.`

Traducerea: Nu este atat de prins de farmecul tau. La serviciu poate fi aglomerat desigur. Dar daca esti suficient de importanta pentru el, va gasi o metoda sa te includa in orarul lui. Multi barbati importanti reusesc sa imbine cariera cu o relatie. Intreaba-te: `Daca Halle Berry ar veni la usa lui, in mijlocul aglomeratiei de la birou, ar trimite-o inapoi?` Daca raspunsul este `nu`, atunci trebuie sa te intrebi de ce si-ar putea gasi timp pentru Halle si pentru tine nu. Ai de asemenea frumusete, minte, esti talentata. Daca nu iti vede meritele, atunci nu e demn de tine. Urmatorul!

El spune: `Cred ca ar trebui sa vedem si alte persoane.`

Traducerea: Ii plac partidele de sex cu tine, dar i-ar placea de asemenea, sa o faca si cu alte femei. Cand un barbat spune ca ar trebui sa va vedeti si cu altii, vrea sa vada daca esti dispusa sa il lasi sa se culce si cu alte femei, dar sa ramana nevinovat. Inca te considera atragatoare, pentru ca daca nu ar fi asa, ar incheia relatia total, vrea doar sa sa mai limiteze oblgatiile care decurg din aceasta relatie.

El spune: `Esti prea buna pentru mine.`

Traducerea: Este un prefacut si o stie. Cand un barbat spune ca meriti un iubit mai bun, fugi, da, fugi in directia opusa. Majoritatea oamenilor isi supraestimeaza valoarea. Cred ca merita mai mult sau sa fie alesi urmatorii Idoli americani. Asadar, daca un barbat iti spune ca nu merita, s-ar putea sa aiba dreptate. Prin aceasta replica individul te instiinteaza ca nu pune mult pret pe o relatie si tot ce deriva din ea: sinceritate, incredere, fidelitate.

In concluzie: crede-l si multumeste-i pentru ca te-a salvat de la
mizerie.

Proaspat absolvent. Ma vrea cineva?

Autor: Adrian Ciocodan


Am avut ocazia, nu demult, sa fiu invitat la un targ de joburi pentru a oferi consultanta persoanelor aflate in cautarea unui loc de munca si am constatat, nu fara oarecare surprindere, ca marea majoritate a candidatilor intampina dificultati nu cand vine vorba de sustinerea interviurilor de angajare ci, mai ales atunci cand se pune problema trasarii parcursului carieral.


TRAIESTE BUSINESS

Astfel, am auzit nu putine intrebari de tipul: "Am terminat chimia si nu stiu unde as putea sa ma angajez"...

E foarte adevarat ca una dintre cele mai facile explicatii consta in faptul ca sistemul de invatamant de stat nu e orientat catre o anumita finalitate. In continuare se studiaza stiinte care, uneori, nu au nicio legatura cu abilitatile si cunostintele necesare profesiei pentru care elevul sau studentul e pregatit.

De asemenea, faptul ca in multe companii lucreaza persoane cu o anumita specializare pe posturi ce, teoretic, ar necesita o alta, e de natura sa intretina confuzia candidatilor legata de alegerea parcursului in cariera.

La fel ca in orice tip de demers, aspirantul la un anumit job trebuie sa incerce sa-si faca un "plan de bataie" plecand de la resursele pe care le are.

Lista ar cuprinde :

- profilul psihologic sau, mai pe romaneste, firea candidatului, fire care-l poate sprijini in acest demers sau care se poate constitui intr-o adevarata frana in calea atingerii obiectivului;

- cunostintele: know-how-ul de care dispune candidatul;

- abilitatile: capacitatile candidatului (fizice si/sau intelectuale) de a duce la bun sfarsit anumite sarcini;

- cercul social al candidatului: e adevarat ca nimanui nu-i plac "pilele", insa la valori apropiate, de ce-ar angaja cineva un necunoscut in detrimentul unei persoane pe care-o recomanda cu ardoare un apropiat care garanteaza moral pentru candidatul despre care vorbim?

Dupa aceasta etapa de "inventariere" a resurselor disponibile, tanarul nostru candidat trebuie sa-si realizeze o foarte realista analiza SWOT (puncte forte, puncte slabe, oportunitati si riscuri) si sa raspunda catorva intrebari:

- ce profil psihologic corespunde pozitiei pe care o vizeaza?

- ma apropii de acel profil?

- ce ar mai trebui "lucrat" la structura mea?

- ce cunostinte sunt necesare ocuparii unei astfel de pozitii?

- posed aceste cunostinte?

- ce altceva ar trebui sa invat?

- ce abilitati sunt "vanate" de angajator pentru o asemenea pozitie?

- posed astfel de abilitati?

- ce abilitati ar trebui sa-mi mai dezvolt pentru a-mi creste sansele?

Sunt adeptul teoriilor proactive, insa cred de asemenea ca este extrem de important (pentru echilibrul fiecaruia dintre noi) sa identificam locul cel mai potrivit.

Asta cu atat mai mult cu cat angajatorii sunt mai interesati de cunostintele, abilitatile si experienta candidatilor, decat de diplomele pe care le poseda. Aproape intotdeauna intre un candidat care poseda un certificat de tip "vorbitor de limba, nivel avansat", care nu poate lega doua fraze in respectiva limba, si unul care vorbeste fluent dar nu are diploma, este preferat, pe buna dreptate, al doilea.

Este de domeniul evidentei ca fiecare dintre noi vrea ceva mai bun. Pana acum n-am inalnit pe nimeni care sa-si doreasca sa plece de la bine la mai rau. De obicei e invers...

Si ce face candidatul cand isi planifica drumul profesional? Scoala. Multa scoala, ceea ce nu e rau. Rau e atunci cand aceasta pregatire se face doar pentru acumularea a cat mai multe diplome. Evident, se dezvolta o serie de abilitati, care contribuie la conturarea unui profesionist, indiferent de domeniul in care isi propune sa activeze. Lipseste insa spiritul practic - capacitatea de a implementa cunostintele teoretice in activitatea curenta. Or, acesta este un aspect de care se izbeste absolventul (de studii medii sau superioare) inca de la primele incercari de angajare.

Care este reactia? "Angajatorii sunt dificili, nepriceputi etc." Si, astfel, proaspatul absolvent ajunge mai mult sau mai putin la concluzia ca piata fortei de munca a devenit mult mai restrictiva si cu cerinte in crestere.

Urmatorul pas? Absolventul cauta prima facultate sau program de master care-i iese in cale pe criteriul "se intra usor" sau "suna bine". La urma urmei, cu cat e denumirea mai pompoasa, cu atat mai mult ia ochii angajatorului, nu!? Pana aici, totu-i OK. Gradul de civilizare al unei natiuni este dat, in ultima instanta, de nivelul sau de instruire.

Insa vremurile in care se cumpara doar brand-ul sau numele au trecut. Dragi absolventi, pentru organizatorul unui program de instruire (fie ca se numeste facultate, fie ca e vorba de un furnizor de curs de limba engleza) sunteti asemenea client. Prin urmare, puteti decide. Nu mai cumparati doar denumiri, indiferent cat de bine ar suna. Consultati bine ofertele faptice, pentru ca e posibil sa descoperiti ca la un master de management, de pilda, veti invata mai multe despre cultura popoarelor decat despre elemente concrete de organizare. Si atunci, diploma obtinuta e doar o hartie fara acoperire reala, caz in care ne revedem la urmatorul targ de joburi cu aceleasi intrebari.

Adrian Ciocodan este director general Smartbox-Active Learning Experiences

Friday, July 28, 2006

Prea multa comunicare...sau


De fiecare data cand avem probleme in relatii dam vina pe comunicare. Zilnic suntem bombardati cu informatii, tot mai multe informatii, desi capacitatea noastra de procesare si de stocare nu a evoluat indeajuns. Comunicarea este cuvantul cheie al secolului, iar boala sa este tot comunicarea.

Nu ma asculti, nu ma intelegi, nu comunici cu mine! Problema noastra este comunicarea! Hai sa mergem la un psiholog, un terapeut sa ne deschida ochii, sa ne destupe urechile si sa ne dea unda verde la vorbit.

Ne-am gasit un nou pretext pentru a justifica neintelegerile noastre. Ne-am gasit un motiv nou pentru a evita conflictele inerente.

Problema noastra nu e ca nu am comunica, ci ca noi comunicam prea mult. Transmitem mult prea multe informatii si nu reusim sa le procesam pe cele pe care primim. Am invatat ca este foarte importanta forma pe care o capata mesajele pe care le transmitem, asa ca ne concentram prea mult sa vorbim pe ocolisuri pentru a nu ne jigni interlocutorul.

De ce nu putem sa spunem clar ce se intampla in mintea noastra, de ce trebuie sa jucam atata teatru? Nu e mai simplu sa ne exprimam clar ceea ce ne dorim si, in schimbul acestui privilegiu sa ne oferim intreaga capacitate de ascultare?

Si mai urmeaza si limbajul trupului. Hai sa il descifram ca sa aflam ca de fapt persoana vrea sa spuna cu totul altceva decat ceea ce graieste! Hai sa citim carti despre cum putem deveni mai convingatori in afaceri, cum putem parea mai deschisi, mai increzatori folosind gesticulatia si mimica! Evident ca avem nevoie de teancurile acestea de carti, din moment ce trebuie intotdeauna sa ne disimulam adevaratele intentii.

Crudul adevar a fost sacrificat in numele comunicarii. Eu vreau sa ma cert, vreau sa am conflicte, nu vreau sa le evit pentru ca s-ar putea sa ranesc aroganta altuia. Imi place sa vad ca altul are un cu totul alt punct de vedere fata de al meu si ma enerveaza sa cocolosesc si sa fiu cocolosit. Nu vreau o partener/a care sa imi dea intotdeauna dreptate si nu vreau unu/a careia nu ii pot da jos ochelarii de cal. Vreau comunicare si vreau conflict, vreau sa ascult, vreau sa fiu ascultat si inteles. Nu e asa dificil, nu?

Un articol de M...

Jurnalul unui GAY…Partea I…

Cine sunt?Un OM, desi alte persoane cred ca sunt o alta specie, evident inferioara asa zisei normalitati heterosexuale, si asta doar pentru ca eu m-am nascut(nu devenit pe parcurs)gay…

Nu conteaza numele, ocupatia….e irelevant !Important e ce simt, cum simt si de ce simt ceea ce simt , si asta am dorit sa impartasesc aici publicului larg si nu doar Roxanei, Florin, Ninei…etc.

De ce fac asta?In primul rand pentru ca ma simt mai bine daca spun cuiva prin ce trec; luati-o ca pe o auto-terapie de supravietuire.A fi gay nu inseamna doar a face sex diferit dar mai ales a avea sentimente pe care cei asa zisi normali ca orientare sexuala nu doar ca multi nu le au dar nici nu isi pot inchipui ce simte un barbat gay.Ca sa nu o mai lungim sa trecem la subiect, la motivul pentru care mi-am permis si mi s-a permis sa scriu aici :

Ultima mea deceptie sa zicem sentimentala….

Am cunoscut pe NET(unde altundeva) un barbat, la vre-o 37, 186, saten, ochi verzi, sa zicem ca se numeste X, cu un job f. bun, care a terminat (zicea el)printre altele si Psihologia.
Are casa lui, o garsoniera zic eu ok, dotata cu tot ce e nevoie pt. un barbat singur…

Am vorbit pe messenger cateva ore, el avand web cam eu il vedeam, si culmea e ca stateam in aceeasi zona, pot spune ca vecini de cartier.De la inceput a specificat ca el e f sincer si daca are ceva de spus o spune direct fara menajamente sau ocolisuri.Eu ma gandeam , uite domle in sfarsit un gay mai normal la cap…..

Sincer, dupa atata conversatie incepuse sa imi placa, imi devenise simpatic si chiar credeam ca merita sa ne vedem si sa incerc ceva mai serios cu un alt barbat.Asa ca am programat pentru a doua zi, la ora 17,30 in fata unui supermarket din cartierul meu, intalnirea care avea sa imi infirme sau confirme parerea generala despre barbatii gay…

A venit ziua intalnirii…am facut rost de un vin semi-dulce Tokay alb si la 17,20 eram deja la locul cu pricina.El nu aparuse , desi locuia la 25 metri.
Ma gandeam ca daca iau tzeapa din nou, nu ar fi asa grav, sunt vaccinat doar si e o atitudine frecventa la gay. Se face si 30 el nicaieri ! imi zic mai stau 5 minute si daca nu vine asta e…

Nu mi-am terminat bine gandul ca il vad intr-un trening albastru…era misto la cei 37 de ani, iar cand am vazut ca e mai inalt ca mine cu un cap, eram deja ud de fericire.
I fac semn sa ramana pe partea cealalta a trotuarului ca merg eu spre el…ajung, ne salutam ca doi barbati(ca doar nu era sa ne sarutam ca femeile; cum fac unii) sii scot sticla de vin pe care I-o inmanez cu rugamintea ca ar trebui sa o duca la el acasa in frigider, pana dau si eu o fuga la mine, ca sa imi las geanta si o plasa , ca doar veneam de la servici …urmand sa ne vedem in 10’ la intersectie.

Am dat fuga acasa, m-am spreyat, m-am parfumat si tuleo la intalnire.Am mers sa vedem ce sali de sport sunt in zona , pt. ca as dori sa merg din cand in cand si pe parcurs mi-a spus mai multe despre el(familie, viatza in general).

Pe la 7 seara am terminat inspectia la sali si am ales una la care oricum am sa merg, iar apoi ne-am dus la el sus.S-a purtat ok pt. un gay, a luat o sticla de suc si am baut cu vin si alune.El sa desbracat in short si atunci am observat ca e paros pe picioare(asa cum imi plac mie barbatii)si saracul transpira continuu, acuma ori din cauza caldurii ori din cauza mea.Tot laudanduse cate filme are I-am zis sa puna unul de groaza pe care nu l-a vazut, ca sa il urmarim impreuna, ceea ce a si facut.

Am stat pana la 10 seara cand a trebuit sa plec, el fiind in concediu nu avea probleme de acest fel, si sincer am plecat cu promisiunea ca a doua zi sa ma reintorc cu sarmale si prajituri de la mama, ca sa il impresionez, pt. ca imi daduse de inteles ca ar dori sa ne revedem.Asa ca am plecat fericit acasa…

A doua zi, evident a intrat si el pe messenger pe la 12 la amiaza, dar culmea acel om care se lauda ca spune direct ce are de spus, ma tratat cu o indiferenta si raceala la care sincer nu ma asteptam dupa ziua anterioara.
Daca m-ar fi lovit in cap nu m-ar fi durut asa de tare…
Nu imi venea sa cred, asa ca dupa ce a stat cateva ore pe net fara sa imi adreseze un cuvant, m-am enervat si varsat oful….si I-am spus tot ce mi-a trecut prin cap(si mi-au trecut atatea…)ca sa aflu ce naiba e cu schimbarea asta brusca de atitudine, care numai normala nu mi se parea si mai ales din partea cuiva care pretindea ca a terminat Psihologia, si care nu ar fi trebuit sa aiba probleme in comunicarea interpersonala mai ales cu mine…

Si nu am aflat nici pana astazi ce s-a intamplat…oare chiar sunt eu asa de blestemat sa atrag doar oameni bolnavi cu capul, obsedati si complexati?Chiar ma gandeam ca m-am nascut gay, pentru ca oi dfi facut cine stie ce prostii intr-o viata anterioara, iar acum trebuie sa sufar o viata intreaga pentru asta…

Pentru ca chiar nu mai inteleg nimic din modul in care se manifesta unele persoane…nu inteleg ce am gresit sau cum?Ca nu am sarit pe el sa facem sex? Ca nu I-am acordat mai multa importanta? Sincer nu stiu ce sa putut intampla in capul lui.
Cert e ca am sters nr lui de tel, si iam si spus-o ca nu are de ce sa isi faca griji ca nu il voi deranja niciodata cu prezenta mea, chiar daca ii vad camera de afara in fiecare zi cand merg sau ma intorc de la servici, pt. ca e chiar in sensul meu de mers.

Oricum asta ma dat peste cap, si Roxana avea dreptate cand zicea ca la mine totul are implicatii emotionale si totul are legatura cu sentimentele mele si ocupa locul central in proiritatile mele in viata. Asta sunt eu…
De ce ? Nu stiu…
Acum am alte probleme, de sanatate, am o sinuzita urata de tot care ma chinuie si sper sa scap intr-o saptamana de ea, daca nu mor …


Written by …

Posted by Florin

Tuesday, July 25, 2006

Indiferenta altora ...benefica sau nu?



Iata-ma ajuns acasa.Dupa ce am scos un extras bancar si am declarat telefonic indexul la gaz( vecinele binevoitoare au incuiat usa de acces si nu a putut citi tipa de la distrigaz indexul)stau gol(ca e groaznic de cald) si incerc sa pun jos cateva cuvinte care imi stau pe creier de azi de pe la 2pm, de cand am descoperit ca a avea multi prieteni echivaleaza cu a fi singur....paradoxal dar adevarat in cazul meu !

Azi pe mess discutam cu unul cu altul despre sentimente si asa zisa dragoste(care eu nu prea cred ca mai exista in cercurile in care din pacate ma invart)si nu stiu ce ma apucat asa o depresie, un sictir de viata si de tot in general, ca ma uram pe mine insumi(chiar daca unii zic ca sunt narcisist;NB. cum altfel intr-un astfel de oras?altfel eram la Socola de mult)ceea ce nu mi se intampla prea des, si atunci am cerut ajutorul prietenilor(asa zisi)care dupa cum zice proverbul, ""La nevoie se cunosc"" .....

Si iata cum sta treaba: unul e ocupat, trebuie sa ia mobila(cu toate ca cu cateva minute inainte ma chema la el pentru cu totul altceva decat un suc), altul imi recomanda sa imi fac un ceai(ceea ce am sa fac in curand)iar ceilalti pur si simplu nu au timp de mine azi , cand am eu nevoie de ei.


Deci asta e prietenie?Asta e ceea ce ne defineste pe noi oamenii?asta ne deosebeste de regnul animal? Pai atunci chiar ca am sa cad intr-o depresie de nu ma mai scot nici Yung nici Freud cu toate principiile lor !

Chiar sunt eu asa de demodat?E chiar asa de greu sa oferi cuiva putin confort psihic?Ce era daca ceream bani imprumut? Dar le-am cerut ceva simplu, putina atentie indreptata spre problemele mele...
Daca eu pot ei de ce nu ar putea...


Oricum azi am sa fac curat prin messenger...si putini sunt cei alesi sa ramana...


Multi care imi acceseaza profilul pe diferite siteuri, ma intreaba daca merg la sala de arata asa cum arat.Eu zic ca da, dar mint.Nu merg de o luna deja, si arat mai bine ca atunci cand mergeam la sala.Secretul? Nu mai e niciunul acum;uni sparg, trantesc, urla la suparare....eu nu...inca

Fac ceva mai util mie in primul rand...sport acasa...da acasa.pe podea poti face genoflexiuni cu un rucsac cu 2 sticle de apa in spate pana cazi jos si credema ca nu mai poti nici sa urli nici sa lovesti in geamuri.Iar daca mai faci si 2-3 serii de flotari atunci ai nevoie de oxigen sigur;nu zic ca nu e mai bine la sala, dar cand abea ai bani de mancare si de intretinere, sala e un lux total inutil, asa ca fi mai umil si stai in banca ta.Nu sala te face om , ci tu te faci singur.

Deci daca esti stresat, nervos, aproape de o cadere in depresie, nu exita si fa putina miscare si vei vedea ca e mai important sa te ingrijesti de tine decat de cei care te ignora...

In love........again?



sau nu?Asta e intrebarea care ma macina azi...De ce? pt ca am cunoscut o persoana care a reusit sa trezeasca in mine acele sentimente pe care le credeam adanc zavorate undeva in adancul fiintei mele...

Dar se pare ca erau aproape de suprafata si eu nu stiam....a fost de ajuns o ora si au iesit la suprafata ca un suvoi de munte dupa o ploaie de vara, tumultoase, amestecate, stergand ceea ce a fost inainte in sufletul meu.

Si a reusit fara vreun efort, doar fiind ea(persoana)insusi, fara falsitati, fara fitze , fara ceva premeditat.Problema este ca mie imi place prea mult doar dupa cateva ore de la hai sa zicem date-day, si evident ca imi fac griji ca s-ar putea sa nu fie si reciproca valabila.Si totusi, e mai bine oare sa stau cu sufletul inchis, sau sa mi-l deschid in fata persoanelor care ma trateaza asa cum merit, fara a fi ceva ce nu sunt?

Nu stiu, dar am sa ma gandesc mai profund la asta, atat de profund ca nu ma pot gandi la nimic altceva.

Oare faptul ca are acelasi domeniu de activitate, aceleasi placeri ca si my ex, sa fie o cauza a subitei atractii? Psihologic ar fi logic, dar este o diferenta totusi intre cele doua persoane mai mult decat de estetic sau ocupatii profesionale....si anume ca fara sa ma cunoasca prea bine, a pus pe primul loc placerea mea si apoi pe a sa,reusind impreuna sa avem ceva ce nu pot descrie aici... si asta conteaza f mult cred ca pt oricine care doreste iubire si nu sex mecanic...

Sunt curios ce va zice Roxana...care e singura care poate fi subiectiva in acest domeniu...

Oricum eu ar trebui sa lucrez la persoana mea in ceea ce priveste abordarea post-date, pt ca problemele mele apar dupa....

Monday, July 24, 2006

Orgasmul masculin

Dorinta de clasificare, de incadrare in tipare nu a fost neglijata nici de sexologi, care s-au gandit sa imparta raspunsul sexual in mai multe etape. Evident, nu a existat un acord, intrucat fiecare barbat este diferit, iar uneori se poate trece peste anumite faze.

Primii care au realizat o etapizare a rapunsului sexual au fost Master si Johnson, celebrii sexologi care au repus clitorisul in drepturi, afirmand sus si tare ca micutul este sursa primara a orgasmului. Experienta ne-a aratat ca au gresit...

Prin anii '60, ginecologul William Master si psihologul Virginia Johnson au studiat numeroase persoane in actiune si au dat verdictul: raspunsul sexual masculin trece prin patru faze. Este vorba despre: excitare, platou, orgasm si rezolutie. Criteriul de delimitare a fost reprezentat de schimbarile prin care trece corpul in timpul orgasmului.

Etapizarea realizata de cei doi pare a fi ceva de genul wam bam, thank you m'am, intrucat cele 4 etape sunt bine batute in cuie. Cu toate acestea, lucrurile nu stau intotdeauna atat de simplu. De exemplu, unii barbati trec prin mai multe faze de platou pana sa ajunga la orgasm. Meritul celor doi este acela de a disocia intre orgasm si ejaculare. Cele doua fenomene sunt distincte si consecutive, nu simultane asa cum se credea (si inca se mai crede). Practicantii Tao descoperisera in urma cu mult mai mult timp ca orgasmul multiplu poate fi obtinut si la barbati.

Dorinta sexuala

Inainte de prima faza descrisa de Masters si Johnson trebuie introdus si elementul numit dorinta sexuala. Helen Singer Kaplan, o binecunoscuta terapeuta pe probleme sexuale a adaugata aceasta faza mentala care da seama de interesul sexual a barbatului. Interesant este ca aceasta faza poate fi independenta de celelalte. O dorinta sexuala mica poate genera o erectie mare, la fel cum o dorinta mare poate sa nu preceada o erectie.

Excitarea

Cresterea ritmului batailor inimii, respiratia grea, tensiunea musculara sunt cateva dintre “simptomele” acestei etape.

Primul semn fiziologic al excitarii sexuale este erectia, in cadrul careia lungimea, diametrul si fermitatea penisului se maresc considerabil.

O schimbare brusca de temperatura, un zgomot, un fenomen neprevazut pot conduce la pierderea partiala sau completa a erectiei.

Unii considera ca semn al excitarii este “stropul placerii”: cateva picaturi de lichid prezente in varful penisului - acestea contin de obicei spermatozoizii. Masters si Johnson considerau ca acesta este semnul fazei de platou, dar cercetarile recente au aratat ca momentul in care stropul de lichid este eliberat difera de la barbat la barbat. Unii il pot elibera chiar daca sunt putin excitati sau nu sunt deloc excitati. Cert este ca procesul este declansat de un spasm involuntar al muschiului PC. Muschiul PC este responsabil pentru contractiile pelvisului din timpul orgasmului si totodata, el este cel care te ajuta sa pui frana in momentul mictiunii. Controlarea lui conduce la orgasme mai puternice si la intarzierea ejacularii. Exercitiile frecvente (Kegel) te pot ajuta chiar sa ai orgasm fara a ejacula. Sunt putini cei care au reusit, insa merita incercat...

Erectia reprezinta umplerea penisului cu sange si se produce in patru faze: initierea, umplerea, rigiditatea si mentinerea. Initierea este un fel de acord intre creier si penis prin care se stabileste ca este ok sa ai erectie. In stadiul umplerii, sangele se indreapta catre penis, determinand marirea acestuia. Venele care asigura evacuarea sangelui din penis sunt prevazute cu niste valve speciale cu ajutorul carora cantitatea de sange ce iese este redusa treptat. In momentul in care o cantitate suficienta de sange s-a deplasat in penis, valvele incep sa se inchida, iar sangele este blocat in interior. Acesta este stadiul rigiditatii. Mentinerea este declansata in momentul in care valvele s-au inchis.

“Nivelul” rigiditatii poate fi masurat in functie de unghiul pe care il face penisul cu corpul. Astfel un penis orientat in sus, spre buric este semn al unei erectii foarte tari, pe cand unul orientat inainte este pe jumatate tare.

Multi barbati se asteapta ca din momentul in care incepe preludiul sa aiba o erectie si isi imagineaza ca odata in pat cu o femeie goala (si frumoasa) ar trebui ca mandria sa se trezeasca. Cu toate acestea, de multe este nevoie de mai multa stimulare. In plus, procesul in sine nu urmeaza un trend ascendent, fiind posibile fluctuatii ale erectiei. Unii barbati pierd putin (sau mai mult) din erectie in momentul in care penisul nu mai este stimulat direct.

Abilitatea de a avea erectii poate fi afectata uneori fie de factori psihologici, fie de medicamente sau droguri. Oboseala, stresul, depresia, lipsa de activitate sexuala pot conduce temporar la pierderea erectiei. In capitolul stres poate intra si stresul de a nu fi prins atunci cand persoana cu care imparti patul nu este partenera oficiala. Alcoolul, nicotina, antidepresivele, medicamentele impotriva ulcerului, alergiei sau cele pentru reglarea presiunii sangelui pot contribui si ele la pierderea erectiei.

Platoul

Aceasta este faza preejaculatorie. Ritmul cardiac si respirator ating cote maxime (150-170 batai/minut, iar rata respiratorie ajunge pana la 60/ minut). Penisul continua sa creasca in diametru, iar bijuteriile familiei se apropie de corp, marindu-si si ele dimensiunea. Cu cat se ramane mai mult in aceasta faza cu atat testiculele se maresc mai mult.

Orgasmul si ejacularea

Muschii se contracta involuntar, creste brusc ritmul respiratiei si al batailor inimii. Tensiunea creste pana la un punct maxim si in final se elibereaza. Orgasmele difera in intensitate, uneori putandu-se manifesta prin simple contractii ale prostatei si senzatii usoare de placere. Alteori, se pot solda cu gafaieli, urlete necontrolate, contractia muschilor fetei si in final dulcele sentiment de imponderabilitate, de relaxare maxima.

Ejacularea este un proces ce se produce dupa orgasm. De cele mai mult ori, cele doua procese – orgasmul si ejacularea – sunt resimtite simultan. Uneori, placerea este mica, dar ejacularea apare, iar alteori ejacularea nu precede orgasmul.

Emisia este prima faza a ejacularii. Sperma incepe sa se deplaseze de la prostata, producand un sentiment de “plenitudine” la baza penisului. Cea de-a doua faza este expulzia. In acest moment muschiul PC, incepe sa pulseze, expulzand sperma.

Si daca tot am deschis subiectul numit prostata, ar fi cateva lucruri de spus despre punctul G al barbatilor. Stimularea prostatei in timpul actului sexual poate conduce la orgasme explozive. Cu toate acestea, tehnica este una oarecum “murdara”, fiind nevoie de penetrare anala. Un deget este indeajuns (si un lubrifiant bun).

Se poate incepe prin miscari usoare du-te vino, iar in momentul in care ai devenit relaxat (pentru ca nu este o situatie tocmai normala) ea poate efectua miscari cu degetul de tipul “vino incoa'”. Nu vreau sa stiu care este expresia faciala a cititorilor mai pudici si imi cer scuze pentru atentatul produs. Stiu ca, in general, barbatii sunt sensibili la subiectul homosexualitatii, dar combinarea stimularii penisului cu cea anala poate sa faca diferenta dintre un simplu orgasm si unul demential. Pentru o stimulare indirecta a prostatei, se poate masa perineul (zona dintre anus si baza penisului).( nu am ce comenta la asta decat ca "fetelor incercati la prietenii vostri-daca nu vor, sa ma sune ca sa le clarific problema".)
Rezolutia

Erectia scade, corpul isi revine. Perioada de pauza intre doua erectii poate varia de la cateva minute la cateva ore. Din acest motiv, femeile sunt mai norocoase, la ele nefiind nevoie de acest mic repaus.

De ce nu am putea face dragoste/ sex fara a avea astfel de cunostinte? Constientizarea stadiilor prin care trece trupul in timpul actului sexual poate conduce la imbunatatirea vietii sexuale sau te poate ajuta sa depistezi din timp eventualele probleme.

Alimente care reduc stresul

Organismul dumneavoastra raspunde la stres prin sporirea cantitatii de hormoni ai stresului, produsa de glandele suprarenale. Acesti hormoni sunt responsabili pentru cele mai multe dintre simptomele asociate cu stresul: cresterea tensiunii, tensiune musculara, dereglari digestive. Datorita rolului extrem de important al glandelor suprarenale in nutritia adecvata a organismului si reactia la stres, alimentele bogate in substante nutritive care ajuta functia suprarenala sunt extrem de benefice pentru reducerea stresului.

# Telina - un vechi remediu popular pentru scaderea tensiunii arteriale. Compusii care intra in compozitia telinei scad concentratia de hormoni ai stresului, care provoaca vasoconstrictie. O tulpina de telina consumata inainte de culcare va poate da un somn linistit;

# Semintele de floarea-soarelui reprezinta nu numai o sursa bogata in potasiu, ci si in complexul de vitamine B si zinc;

# Orezul brun contine carbohidrati cu absorbtie lenta, care pot declansa eliberarea din organism a serotoninei si norepinefrinei. Acesta va va ajuta sa faceti fata mai bine stresului, imbunatatindu-va dispozitia si oferindu-va o energie sustinuta;

# Algele contin aproximativ 60% proteine si sunt derivate ale celor opt aminoacizi esentiali. Au un efect energizant asupra ficatului si faciliteaza eliminarea toxinelor, scazand astfel nivelul de stres din organism;

# Varza este o buna sursa de vitamine antioxidante A, C si E (care alunga stresul), beta-caroten si seleniu mineral;

# Migdalele sunt foarte bogate in magneziu, un element bun pentru functia suprarenala, precum si pentru metabolizarea acizilor grasi esentiali;

# Fructele de padure sub forma de boabe (murele), dar si capsunele si zmeura au un continut ridicat de magneziu si vitamina C;

# Semintele de susan ofera necesarul de zinc din perioadele de stres; " Castravetii au un efect calmant asupra sangelui si ficatului;

# Sparanghelul contine multe dintre elementele regeneratoare pentru ficat, rinichi, piele, ligamente si oase;

# Usturoiul contine o substanta detoxifianta, numita alicina, care ii da usturoiului gustul si mirosul specific. Un puternic antibiotic, alicina are proprietati antivirale si antifungice, precum si de scadere a colesterolului, tensiunii si cresterea bunei dispozitii;

#Avocado are rol in reglarea functiilor organismului si stimularea cresterii. Merita remarcata concentratia sa mare de fier si cupru, elemente utile pentru regenerarea globulelor rosii si prevenirea anemiei - una dintre cele mai des intalnite cauze ale starii de oboseala si ale incapacitatii de a face fata eficient stresului.

Primul raspuns la stres este reactia de alarma, denumita adesea reactia "lupta sau fugi". Aceasta este declansata de anumite reactii din creier, care determina glanda pituitara (ce dirijeaza intregul sistem hormonal al organismului) sa trimita catre glandele suprarenale mesaje chimice prin care ii comunica sa secrete adrenalina sau alti hormoni ai stresului. De asemenea, exista anumite alimente si bauturi care stimuleaza puternic organismul, devenind in felul acesta cauze directe ale stresului.

Monday, July 17, 2006

Casa si familie / Iubim, dar cum iubim? Gary Chapman si cele cinci limbaje

Am citit comentarii la aceasta carte si mi s-a parut foarte interesant. Ba chiar am descoperit ca in familia noastra mi-e greu sa-mi dau seama ce limbaje folosim...Ce am descoperit e ca eu am nevoie de cuvinte de incurajare si nu numai, cuvinte, gesturi, atitudini, suspans care dupa mine caracterizeaza iubirea in general si nu in particular raportata la etnie, religie sau orientare sexuala. Poate fiecare ne-am facut o anumita impresie despre cum se manifesta iubirea, dar sint diferente intre oameni, in general...
Cred ca prietenul meu apreciaza mingiierea fizica, asa cum spune Gary Chapman, dar aici intra si atingerea fizica, acele masaje nevinovate pe laba piciorului cu care l-a obisnuit mama lui. Am prins momentele de tandrete intre ei, cind ea ii facea masajul...Nu era reflexoterapie, acum foarte intilnita, era o metoda de comunicare intre ei, relaxare pur si simplu...pe atunci ei nici nu stiau de reflexoterapie...La fel si cu plimbatul miinii prin par. Totusi la un moment dat parca ii lipsea ceva din partea mea...nu stiu ce...banuiesc ca e vorba de cum intelege el iubirea fizica...dar s-a rezolvat...comunicam nu mai mult, dar mai cu folos!

Cele cinci limbaje ale iubirii sint:
Limbajul 1: Vorbele de incurajare
Limbajul 2: Timpul acordat
Limbajul 3: Cadourile/Surprizele
Limbajul 4: Serviciile oferite
Limbajul 5: Mangaierea fizica

Va invit sa cautam "la noi in curte" sau de pe aiurea limbajele iubirii, poate ale prieteniei, sa analizam felul in care oamenii vor sa fie intelesi si cum se fac intelesi.
Ce trebuie sa faca cel care spune ca ne iubeste, cel care spune ca ne este prieten?...Autorul cartii sustine ca indragosteala e una si iubirea e altceva...
Aici sunt, culmea ...de acord...Dupa ce trece indragosteala e vital sa comunicam cu limbajul asteptat de partener. Ceea ce ne ofera el trebuie sa ii oferim la rindul nostru...partenerul asteapta aceeasi modalitate de comunicare-zice autorul.
Dar cred ca foarte important e sa stii ce anume asteapta, adica comunicarea e esentiala...

Secolul responsabilitatii

In prezent, imaginea unei companii, identitatea sa corporatista au devenit de o importanta fundamentala. O organizatie trebuie sa manifeste transparenta si corectitudine; sa fabrici un produs de calitate nu mai este suficient. Mai mult, organizatia trebuie sa se dovedeasca un bun “cetatean” corporatist.

Dar ce inseamna sa fii un bun cetatean corporatist? De unde a aparut acest curent in mediile de afaceri si care este impactul sau asupra societatii? Raspunsul poate fi cel dat de catre presedintele unei mari companii producatoare de bunuri de consum din Germania: ”Avem clienti din ce in ce mai sensibili, care devin tot mai critici atunci cand este vorba despre probleme de natura sociala si etica. A aparut un nou tip de consumator, cu asteptari foarte ridicate”.

Concluzia? Implicarea in comunitate a devenit necesara pentru o companie care doreste sa-si asigure nu doar succesul comercial, ci si respectul societatii in cadrul careia opereaza. Si apropo de succesul comercial, iata cateva dintre rezultatele unui sondaj de opinie realizat in anul 2000 de catre prestigioasa companie Burson-Marsteller in trei dintre cele mai importante piete europene: Marea Britanie, Germania si Franta. Intrebarile din acest sondaj au fost adresate liderilor de opinie, investitorilor, legiuitorilor, reprezentantilor mass-media.

• 66% dintre liderii de opinie chestionati au fost puternic de acord ca implicarea companiilor in comunitate va conta extrem de mult in viitor

• 64% dintre liderii de opinie chestionati au fost puternic de acord ca reputatia unei companii le va afecta deciziile ca legiuitori, factori de decizie, jurnalisti sau investitori

• 42% dintre liderii de opinie chestionati au fost puternic de acord ca responsabilitatea sociala corporatista (CSR) va influenta pretul actiunilor unei companii in viitor.

Studii de cercetare realizate la nivel international de companii ca Future Foundation sau Environics International au examinat evolutia asteptarilor consumatorilor si puternica legatura dintre incredere si loialitatea consumatorilor.

Sondajul Burson-Marsteller a completat aceste studii investigand atitudinea oamenilor care influenteaza in mod direct agenda CSR si penalizeaza sau rasplatesc public performantele companiei in acest domeniu. Concluzia studiului a fost ca responsabilitatea sociala a corporatiilor nu reprezinta un curent trecator, ci un element legitim si permanent al mediului de afaceri.

Implicarea companiilor in comunitate a depasit stadiul de “bine de facut”, trecand la cel de “trebuie facut” nu doar pentru ca reprezinta interesul serios si sustinut al consumatorilor, ci si pentru ca liderii de opinie au recunoscut ca actiunile lor vor fi influentate de acest curent.

Un alt sondaj, realizat de catre compania MORI in 1999 a evidentiat faptul ca dintre cei 25.000 de adulti, provenind din 23 de tari, care au fost chestionati in legatura cu factorii care au relevanta in formarea parerii lor despre o anumita companie, 56% au raspuns ca responsabilitatea companiei primeaza in fata performantelor financiare (43%) sau a calitatii produselor fabricate de respectiva companie (40%).

Dar ce reprezinta, in fond, responsabilitatea sociala corporatista? O definitie ‘clasica’ ar fi urmatoarea: un parteneriat pe termen lung cu comunitatea avand ca scop sprijinirea acesteia in rezolvarea problemelor sale sociale. Presedintele Societé Générale de Belgique, Viscount Etienne Davignon afirma ca “responsabilitatea sociala nu inseamna nici acte de caritate, nici exercitii de PR, ci o investitie inteligenta, care aduce beneficii atat companiei, cat si intregii comunitati”.

Beneficiile realizate sunt reprezentate, in primul rand, de cei trei “R”: recunoastere, reputatie, recunostinta. Detaliind, putem spune ca efectele implicarii companiei in comunitatea ar fi:
• Imbunatatirea relatiilor cu comunitatea (clienti, furnizori, autoritati)
• Influentarea publicului tinta, liderilor de opinie, presei etc.
• Pozitionarea companiei pe o treapta superioara in societate
• O imagine mai buna / mai multa vizibilitate pentru companie
• Fidelizarea consumatorilor fata de companie si produsele sale
• Motivarea angajatilor
• Contributie semnificativa la construirea excelentei in afaceri

De altfel, conform modelului dezvoltat de European Foundation for Quality Management pentru masurarea performantelor de calitate, responsabilitatea sociala corporatista are o pondere de 6% in totalul factorilor care determina excelenta in afaceri a unei companii, in timp ce rezultatele financiare reprezinta 15%, iar politica si strategiile 8%.

La nivel mondial, CSR a devenit deja o parte a afacerilor de zi cu zi. Companii de renume international investesc in acest tip de programe o parte importanta a cifrei lor de afaceri. Bugetele alocate de organizatii pentru dezvoltarea de parteneriate cu comunitatea ating adesea cote care, la prima vedere, par de-a dreptul ametitoare. Aceste sume reprezinta insa, in viziunea managerilor acestor organizatii, o investitie pe termen lung, cu rezultate semnificative pentru afacere.

Parafrazand o celebra zicala, putem afirma ca secolul XXI va fi pentru companiile care activeaza in medii competitionale dure, “secolul responsabilitatii”.

In Romania, CSR reprezinta un concept relativ nou, importat prin intermediul companiilor internationale care opereaza pe plan local. Strategiile urmate sunt cele dezvoltate de companiile multinationale la nivel global, uneori adaptate specificului local. Ele releva insa absenta creativitatii: doar cateva tipuri de programe corporatiste standard sunt dezvoltate in Romania.

Printre tipurile de programe ‘standard’ se numara donatiile, programele de asistenta sociala, sponsorizarile, sprijinul acordat fundatiilor umanitare, evenimentele corporatiste, finantarea unor proiecte stiintifice sau de cercetare, programe educationale, sprijin acordat persoanelor defavorizate, programe pentru protectia mediului inconjurator.

Sofocle spunea ca “orice binefacator se gandeste putin si la el insusi”. In cazul companiilor romanesti, aceast concept sta la baza dezvoltarii relatiilor cu comunitatea, scopul principal –daca nu unic- al dezvoltarii unor programe sociale corporatiste fiind publicitatea in mass-media. Angajamentul fata de comunitate al acestor organizatii este, de cele mai multe ori, pe termen scurt si nu are o baza reala.

Cu toate acestea, responsabilitatea sociala corporatista a devenit si in tara noastra un concept adoptat de tot mai multe companii. Exista interes, exista chiar si recunoastere nationala, relevata de existenta unor distinctii acordate companiilor care si-au demonstrat implicarea activa in viata comunitatii locale si angajamentul constant fata de satisfacerea necesitatilor acesteia. Spre mandria noastra, printre acestea se numara si JTI Romania, care a demonstrat, prin programele sustinute cu consecventa de opt ani, ca este un bun cetatean al comunitatii.

Articol realizat de Gilda Lazar, Corporate Affairs Director JT International, Romania

Secolul responsabilitatii

In prezent, imaginea unei companii, identitatea sa corporatista au devenit de o importanta fundamentala. O organizatie trebuie sa manifeste transparenta si corectitudine; sa fabrici un produs de calitate nu mai este suficient. Mai mult, organizatia trebuie sa se dovedeasca un bun “cetatean” corporatist.

Dar ce inseamna sa fii un bun cetatean corporatist? De unde a aparut acest curent in mediile de afaceri si care este impactul sau asupra societatii? Raspunsul poate fi cel dat de catre presedintele unei mari companii producatoare de bunuri de consum din Germania: ”Avem clienti din ce in ce mai sensibili, care devin tot mai critici atunci cand este vorba despre probleme de natura sociala si etica. A aparut un nou tip de consumator, cu asteptari foarte ridicate”.

Concluzia? Implicarea in comunitate a devenit necesara pentru o companie care doreste sa-si asigure nu doar succesul comercial, ci si respectul societatii in cadrul careia opereaza. Si apropo de succesul comercial, iata cateva dintre rezultatele unui sondaj de opinie realizat in anul 2000 de catre prestigioasa companie Burson-Marsteller in trei dintre cele mai importante piete europene: Marea Britanie, Germania si Franta. Intrebarile din acest sondaj au fost adresate liderilor de opinie, investitorilor, legiuitorilor, reprezentantilor mass-media.

• 66% dintre liderii de opinie chestionati au fost puternic de acord ca implicarea companiilor in comunitate va conta extrem de mult in viitor

• 64% dintre liderii de opinie chestionati au fost puternic de acord ca reputatia unei companii le va afecta deciziile ca legiuitori, factori de decizie, jurnalisti sau investitori

• 42% dintre liderii de opinie chestionati au fost puternic de acord ca responsabilitatea sociala corporatista (CSR) va influenta pretul actiunilor unei companii in viitor.

Studii de cercetare realizate la nivel international de companii ca Future Foundation sau Environics International au examinat evolutia asteptarilor consumatorilor si puternica legatura dintre incredere si loialitatea consumatorilor.

Sondajul Burson-Marsteller a completat aceste studii investigand atitudinea oamenilor care influenteaza in mod direct agenda CSR si penalizeaza sau rasplatesc public performantele companiei in acest domeniu. Concluzia studiului a fost ca responsabilitatea sociala a corporatiilor nu reprezinta un curent trecator, ci un element legitim si permanent al mediului de afaceri.

Implicarea companiilor in comunitate a depasit stadiul de “bine de facut”, trecand la cel de “trebuie facut” nu doar pentru ca reprezinta interesul serios si sustinut al consumatorilor, ci si pentru ca liderii de opinie au recunoscut ca actiunile lor vor fi influentate de acest curent.

Un alt sondaj, realizat de catre compania MORI in 1999 a evidentiat faptul ca dintre cei 25.000 de adulti, provenind din 23 de tari, care au fost chestionati in legatura cu factorii care au relevanta in formarea parerii lor despre o anumita companie, 56% au raspuns ca responsabilitatea companiei primeaza in fata performantelor financiare (43%) sau a calitatii produselor fabricate de respectiva companie (40%).

Dar ce reprezinta, in fond, responsabilitatea sociala corporatista? O definitie ‘clasica’ ar fi urmatoarea: un parteneriat pe termen lung cu comunitatea avand ca scop sprijinirea acesteia in rezolvarea problemelor sale sociale. Presedintele Societé Générale de Belgique, Viscount Etienne Davignon afirma ca “responsabilitatea sociala nu inseamna nici acte de caritate, nici exercitii de PR, ci o investitie inteligenta, care aduce beneficii atat companiei, cat si intregii comunitati”.

Beneficiile realizate sunt reprezentate, in primul rand, de cei trei “R”: recunoastere, reputatie, recunostinta. Detaliind, putem spune ca efectele implicarii companiei in comunitatea ar fi:
• Imbunatatirea relatiilor cu comunitatea (clienti, furnizori, autoritati)
• Influentarea publicului tinta, liderilor de opinie, presei etc.
• Pozitionarea companiei pe o treapta superioara in societate
• O imagine mai buna / mai multa vizibilitate pentru companie
• Fidelizarea consumatorilor fata de companie si produsele sale
• Motivarea angajatilor
• Contributie semnificativa la construirea excelentei in afaceri

De altfel, conform modelului dezvoltat de European Foundation for Quality Management pentru masurarea performantelor de calitate, responsabilitatea sociala corporatista are o pondere de 6% in totalul factorilor care determina excelenta in afaceri a unei companii, in timp ce rezultatele financiare reprezinta 15%, iar politica si strategiile 8%.

La nivel mondial, CSR a devenit deja o parte a afacerilor de zi cu zi. Companii de renume international investesc in acest tip de programe o parte importanta a cifrei lor de afaceri. Bugetele alocate de organizatii pentru dezvoltarea de parteneriate cu comunitatea ating adesea cote care, la prima vedere, par de-a dreptul ametitoare. Aceste sume reprezinta insa, in viziunea managerilor acestor organizatii, o investitie pe termen lung, cu rezultate semnificative pentru afacere.

Parafrazand o celebra zicala, putem afirma ca secolul XXI va fi pentru companiile care activeaza in medii competitionale dure, “secolul responsabilitatii”.

In Romania, CSR reprezinta un concept relativ nou, importat prin intermediul companiilor internationale care opereaza pe plan local. Strategiile urmate sunt cele dezvoltate de companiile multinationale la nivel global, uneori adaptate specificului local. Ele releva insa absenta creativitatii: doar cateva tipuri de programe corporatiste standard sunt dezvoltate in Romania.

Printre tipurile de programe ‘standard’ se numara donatiile, programele de asistenta sociala, sponsorizarile, sprijinul acordat fundatiilor umanitare, evenimentele corporatiste, finantarea unor proiecte stiintifice sau de cercetare, programe educationale, sprijin acordat persoanelor defavorizate, programe pentru protectia mediului inconjurator.

Sofocle spunea ca “orice binefacator se gandeste putin si la el insusi”. In cazul companiilor romanesti, aceast concept sta la baza dezvoltarii relatiilor cu comunitatea, scopul principal –daca nu unic- al dezvoltarii unor programe sociale corporatiste fiind publicitatea in mass-media. Angajamentul fata de comunitate al acestor organizatii este, de cele mai multe ori, pe termen scurt si nu are o baza reala.

Cu toate acestea, responsabilitatea sociala corporatista a devenit si in tara noastra un concept adoptat de tot mai multe companii. Exista interes, exista chiar si recunoastere nationala, relevata de existenta unor distinctii acordate companiilor care si-au demonstrat implicarea activa in viata comunitatii locale si angajamentul constant fata de satisfacerea necesitatilor acesteia. Spre mandria noastra, printre acestea se numara si JTI Romania, care a demonstrat, prin programele sustinute cu consecventa de opt ani, ca este un bun cetatean al comunitatii.

Articol realizat de Gilda Lazar, Corporate Affairs Director JT International, Romania

Tinerete fara batrinete cu sport si vitamina E

Chiar daca, deocamdata, nu detin potiunea magica impotriva imbatrinirii, specialistii par sa fi gasit una dintre solutiile miraculoase impotriva urmarilor trecerii timpului: vitamina E si exercitiul fizic.

Efectele par sa fie valabile chiar si in cazul persoanelor care au depasit virsta de 70 de ani, relateaza publicatia „Biological Research for Nursing”. Virtutile antioxidante ale vitaminei E (tocoferolul) sint dovedite de catre specialisti de multa vreme. Mai multe studii au demonstrat ca organismul uman utilizeaza aceasta vitamina pentru a neutraliza distrugerile provocate de radicalii liberi formati in urma reactiilor metabolice. Procesul de imbatrinire este favorizat de lipsa substant elor anti-oxidante, pe care corpul, pe masura ce imbatrineste, le fabrica in cantitate tot mai mica. Astfel, celulele corpului sint distruse din ce in ce mai mult de radicalii liberi. Cercetatorii americani de la Universitatea Gainesville, din Florida, au urmarit 59 de persoane cu virsta medie de 76 de ani.

Participantii la experiment au fost repartizati in patru grupe, care fie au luat vitamina E, fie placebo (medicamente care seamana cu cele care contin substanta activa, dar care in realitate nu contin nici un fel de substante active). In acelasi timp, unele grupe de participanti la studiu au urmat un program de exercitii fizice, in vreme ce alte grupe au ramas inactive pe parcursul experimentului. Dupa patru luni, specialistii au evaluat greutatea, volumul respirator si tensiunea arteriala a participant ilor la studiu.

De asemenea, a fost masurat gradul de distrugere a celulelor cu ajutorul unor substante prezente in singe. Rezultatele au demonstrat ca cei care au luat suplimente de vitamina E si care au practicat sportul si-au imbunatatit respiratia, tensiunea arteriala, iar indicatorii privind prevenirea distrugerilor celulare au fost mult imbunatatiti. Rezultatele au aratat, de asemenea, ca vitamina E poate, chiar si in absenta sportului, sa imbunatateasca acesti indicatori. Mai multe studii au aratat ca vitamina E protejeaza organismul impotriva bolilor cardiovasculare si a cancerului. Vitamina C si beta-carotenul (din morcovi) sint antioxidanti la fel de eficienti pentru protectia organismului impotriva imbatrinirii.

> Oxigenul si glucoza reprezinta combustibilul care alimenteaza corpul omenesc. In urma arderii acestora, in celule se formeaza reziduuri toxice – radicalii liberi – care afecteaza in timp celulele si accelereaza procesul de imbatrinire.

Antioxidantii sint substant ele care pot anihila efectul nociv al radicalilor liberi. > Vitamina E se gaseste in special in uleiurile vegetale de germeni de griu – acesta contine cea mai mare cantitate de vitamina E (aproximativ 190 de miligrame la 100 de grame), de soia, de floarea-soarelui, de porumb. De asemenea, vitamina E se gaseste in nuci, alune, creveti si in carnea de peste gras (somon). Vitamina E este foarte sensibila la lumina, la actiunea caldurii si la oxigenul din aer. Actiunea vitaminei E este potentata de prezenta vitaminelor A si C. |n schimb, actiunea vitaminei E este inhibata de fier.

De aceea, administrarea acestor doua suplimente trebuie facuta la un interval de cel putin opt ore unul de celalalt. De asemenea, daca suferiti de hipertensiune arteriala, daca urmati un tratament anticoagulant sau antidiabetic cu insulina este bine sa consultati medicul inainte de a lua suplimente cu vitamina E.

Incaruntirea

Parul este format dintr-o parte numita tija, situata la exteriorul epidermei, avind o directie oblica fata de aceasta si dintr-o parte numita radacina situata in dermul profund sau in hipoderm. Radacina se termina cu bulbul care contine in interiorul sau papila, formata din tesut conjunctiv bogat vascularizat. La exteriorul radacinii se gasesc doua teci, una epiteliala si una conjunctiva, formind foliculul pilos. Anexele firului de par sunt glandele sebacee si cite un muschi ridicator, formind impreuna aparatul pilo-sebaceu.

Tipul de par variaza in functie de virsta, sex, rasa, sanatate si ereditate. La fat, firul de par e scurt si subtire, putin pigmentat in timp ce la adult se intilneste parul matur, avind diferite nuante. Cresterea parului are loc la nivelul foliculilor pilosebacei si se desfasoara cu o viteza de 0,1 - 0,4 mm pe zi. Aceasta viteza este variabila, fiind dependenta de mai multi factori: vascularizatia foliculilor, starea de sanatate a sistemului nervos vegetativ, a glandelor sebacee si suprarenale si de nivelul hormonilor hipofizi. Culoarea parului variaza in functie de granulele de pigment prezentate la exteriorul firului de par.

Oxigenarea parului are ca urmare distrugerea pigmentului din par, care va deveni galben sau chiar alb. Incaruntirea parului e un proces asemanator, avind la origine distrugerea granulelor de pigment din firul de par. Astfel, acesta va ajunge treptat la culoarea alba. Albirea parului incepe initial la timple, pentru ca apoi sa cuprinda toate zonele cu pilozitate abundenta, cu exceptia regiunii axilare si pubiana. Cercetatorii afirma ca incaruntirea parului se datoreaza deficitului unei enzime - torozinaza, cu ajutorul careia tirozina se transforma in melanina, pigmentul care coloreaza parul. Deci, lipsa enzimei va determina lipsa pigmentului, avind ca urmare albirea parului. Se pare ca lipsa cuprului este aceea care prodce lipsa enzimei.

O alta ipoteza este aceea ca parul albeste datorita patrunderii bulelor de aer in interiorul firelor. In locul unde a patruns aerul nu se mai poate fixa pigmentul, iar parul se decoloreaza. Se presupune ca bulele de aer patrund in firul de par in timpul cresterii, dar aparitia lor e influentata si de hormonii tiroidieni si hipofizari, precum si de emotiile negative si stresul emotional. Aceasta ipoteza explica albirea parului la persoanele ce au suferit socuri psihice mari sau tensiuni nervoase indelungate.

Cu toate ca inainte incaruntirea parului era considerata un semn de intelepciune, astazi paarul alb da o senzatie de imbatrinire, de aceea se incearca corectarea acestui fenomen. In ziua de azi, datorita modului de viata si stresului cotidian, albirea parului poate sa apara surprinzator de precoce, chiar in jurul virstei de 25-30 de ani. Exista nenumarate tipuri de vopsele de par dar rezultatul lor este mai mult sau mai putin satisfacator pentru cei care doresc sa-si recapete culoarea initiala. A aparut chiar o crema care se pare ca stimuleaza reintrarea pigmentului in firul de par, ducind la revenirea culorii.

Totusi, cel mai bine este sa evitam aparitia procesului de albire a parului care in general este ireversibil. O dieta echilibrata, care sa asigure organismului nu numai necesarul de calorii ci si vitamine, minerale (Cu), ar putea avea efecte foarte bune in acest caz. De asemenea efortul fizic produce in corpul omenesc transformari benefice. Se imbunatateste respiratia, circulatia sanguina, creste randamentul de folosire a substantelor nutritive iar activitatea glandelor endocrine e mentinuta la un nivel optim. Toate acestea, pe linga o multitudine de alte efecte favorabile asupra organismului, determina si o hranire adecvata a firului de par, ajutindu-l sa creasca sanatos si sa-si pastreze culoarea. Daca la exercitiile fizice si la dieta se adauga o viata psihica echilibrata, rezultatul va fi extraordinar: sanatate, frumusete si tinerete.

Suna bine ,nu? Si nu e Connex...

Friday, July 14, 2006

Si totusi Blaga....

Eu nu strivesc corola de minuni a lumii
si nu ucid
cu mintea tainele, ce le-ntalnesc
in calea mea
in flori, in ochi, pe buze ori morminte.
Lumina altora
sugruma vraja nepatrunsului ascuns
in adancimi de intuneric,
dar eu,
eu cu lumina mea sporesc a lumii taina-
si-ntocmai cum cu razele ei albe luna
nu micsoreaza, ci tremuratoare
mareste si mai tare taina noptii,
asa inbogatesc si eu intunecata zare
cu largi fiori de sfant mister
si tot ce-i neinteles
se schimba-n neintelesuri si mai mari
sub ochii mei-
caci eu iubesc
si flori si ochi si buze si morminte.

Lacrimile tale.....

Lacrimile tale m-au întors din drum
înflorisera în spatele meu alb
dar intre cer si pământ aerul se transformase
într-un zid peste care nu mai putea trece nici gândul.


prea târziu mi-am spus
clipele uneori se adună piatră pe piatră
şi nimic nu poate sa spargă timpul zidit.


aă plânge, dar lacrimile se transformă în fire de iarbă
de căte ori îmi apari în gand o alta floare-mi înfloreşte în cale
uită-mă maă rogi, uită-mă poate aşa durerea va dispare.


păşesc.sub pasul meu aud zvâgnind inimile părăsite
întoarce-te îmi spun , numai iubirile pot sparge zidurile
pe care uitarea le îngroaşă clipă de clipă.



mi-am pus pe mine armuri de frunze
triluri de păsarăi ma-nsoţeau pas cu pas
iubeşte, iubesşte îmi şoptea pământul uscat
numai iubirile pot scoate apa din piatră.


inima mea creştea, creştea ca un munte se făcea
şi prinse să bată să bată zidul de piatră
şi întâmplare ciudată piatră cu piatră zidul se desfacea.


Lacrimile tale m-au întors din drum.
Nu stiu cum se făcea, când ne-am întâlnit
inima ta bătea bătea şi inima mea bătea bătea
şi-n drumul noastru, miraculos, piatră cu piatră nu se mai întâlnea.

Tu iarta-i si pe ei, ma iarta si pe mine

Acasa cand ma duc, ragaz cate putin
Imi fac ca sa ma plimb prin tintirim.
Acolo-s adunati ca sa ingroase lutul,
Cei pusi ca sa uneasca prezentul cu trecutul.

Dar lumea asta rece si pustie
In ochii mei si-n suflet este vie,
Caci gandul meu se-ntoarce an de an
Si satul este viu cum il stiam.

Mi-s dragi si morti cum dragi mi-au fost si vii
In suflet mi-au sadit doar bunatate,
Ii iarta Doamne daca au facut pacate
Si-n ziua judecatii intoarce-i printre vii.

La tine Doamne chemati-s dupa lunga truda
Luatu-i-ai aproape sa ii ocrotesti
Te rog marite Doamne sa-i iubesti
Greseli de-au savarsit, sa nu-i privesti cu ciuda.

Ca viata-n lungu-i sir, cu bune si cu rele
Ne-ndeamna uneori si spre pacate
Sunt incercari ce viata noastra poate
Le pune ca sa trecem peste ele.

Cu numele in lemnul crucii scrijelit
Stau toti la rand asa cum au venit,
Ajunsera sa fie aici cu totii
Bunicii si cu fii si nepotii.

Cand eu privirea mi-o indrept spre Tine,
Iertare, cand iti cer pentru cei multi
Tu ruga mea fierbinte s-o asculti
Tu iarta-i si pe ei, ma iarta si pe mine...

De-as putea intoarce timpul


Te-ai dus iubire cum se duce floarea
Ciresului, in dalba primavara
O clipa-n viata mea ai stralucit
Si-apoi sortit a fost ca totul sa dispara.


Poveste a ramas, ca noi doi ne iubim
In suflet azi ramasa-i doar arsura
In locul fericirii stapana este ura
Comorile de ieri azi doar le risipim.


In suflet de-ar mai fi macar speranta
Ca as putea din suflet sa-ti sparg gheata
Iubirea din cenusa s-o fac ca sa rasara
Sa fim din nou precum fusesem odinioara


Si viata cea de-acum si viata de apoi
Le-as da, sa pot aduce timpul inapoi...

Dedicatie cui se simte si se stie....sunt rautacios stiu....dar asa sunt eu


Cine ti-a zis? Ca fara tine nu mai pot?
Vezi-ti de treaba!
Chiar ma doare'n cot.

Poftim? Asa ziceam si eu de dimineata?
Cred ca n-ai vazut bine,
Era ceata.

Scrisorile?
Pai astea sunt scrisori?
Eram nebun, ma chinuiau ardori.

Ce soapte, imbratisari, saruturi?
Te-am mintit!
In toata asta vreme,pe vecinu'l-am iubit.

Eu am jurat?
Cand fata? Esti nebuna?
Te contrazic. Aceasta e'o minciuna.

O sa vad ce?
Si ce crezi? Ca mi-e frica?
Visezi frumos, la o adica.

Ma doare'n cot.
E ceata.
Sunt nebun.
Si ma dezic!

Cateodata

cateodata mi-e foame de tine,
de sarutul tau, rasfirat pe buza mea de jos,
de vocea ta care vorbeste fara sa se auda
in afara peretilor ce ne inconjoara...
cateodata mi se face dor de bataia inimii tale in venele mele,
de privirea ta, care incearca sa se ascunda in mine,
de buzele care nu pot uita gustul meu,
de tacerea pe care o impartim, fara sa ne doara...
cateodata esti tu cel pe care il visez,
sau poate cel care mi-as dori sa fii.
cu toate astea, imi placi cu-atat mai mult cu cat
imaginilea astea doua se suprapun... si inca cat!

hai sa repetam bucuria primei iubiri...



Hai sa repetam nebunia primei iubiri
Tu sorbindu-ma din priviri cu nesat
Eu fastacindu-ma de prea multa teama
Ca totul e doar un vis ce s-ar putea sfarsi.


Strange-ma de mana si acum ca si atunci
Iubirea va curge in valuri fierbinti
Vom simti un nod cum ni se pune in gat
Roiuri de fluturi ne vor curge prin vene in loc de sange.

Strange-ma in brate,vreau sa-ti simt inima batand
Respiratia ta sa-mi curga ca o ploaie calda pe umeri
Eu sa rosesc, tu sa transpiri si sa tremuri
Cand buzele mele se vor odihni pe buzele tale intr-un sarut.


Iubeste-ma.Hai, iubeste-ma cu intensitatea iubirii de atunci
Lasa-ti iubirea sa-ti curga ploaie de vara in suflet
Inima mea si inima ta batand in acelasi timp ritmul iubirii.
Vreau sa-ti vad ochii scaldati in lacrimi de fericire.

NU mai putem intoarce timpul, dar putem recupera timpul pierdut
Hai sa ne risipim intr-o noua iubire,Eu voi fi floarea de tei
Ce ma voi cerne, fericire curgand ravasind amintirile
Cu mainile mele voi curata izvorul,timpul nu sterge ce adauga.

Hai sa repetam nebunia primei iubiri.
Sa-i declinam toate verbele la prezent.
Sa consideram trecutul doarun spatiu de zbor
Despartirea doar pauza de odih

Te recunosti mai jos?....

Te-am cãutat din nou la telefon,
Gândindu-mã cu patimã la tine
Şi mai ales la micile buline
De pe chiloţii-aceia roz-bombon,

Te-am mai sunat în zori, de vreo cinci ori,
Pe dinţi, mã iartã, nici nu m-am spãlat,
Dar telefonul suna ocupat…
De gânduri negre mã luau fiori;

La prânz, între antre’ şi felu’ doi,
Cã ciorba prea frigea, iar te-am sunat…
Cum dracu’ am ajuns eu delegat
În loc sã sorb din ochii tãi vioi ?!

Asearã din hotel, eram la bar,
(Ţi-o jur cã eram singur-singurel)
Iar te-am sunat trãgând un pãhãrel,
Dar orice-aş fi fãcut era-n zadar (!)

Acum cã te-am gãsit , îmi spui tu mie,
O chestie banalã ce m-a dat
Pe spate, mai precis pe omoplat,
Cã celularu’…n-avea baterie !?

DRAGOSTE


Intr-un timp credeam ca atunci cand nu primim dragoste suntem raniti...dar
nu asta raneste....durerea vine atunci cand nu oferim dragoste....neam
nascut ca sa iubim....desi nu stiu cate persoane sunt deacord cu mine ,ba
din contra mi se reproseaza faptul ca iubirea nu exista...eu sunt sigura
ca exista chiar daca vremurile pe care le traim sunt dominate de
putere,situatie financiara,intrun cuvant bani...multe persoane cred ca
daca ai bani poti fi fericit....poti fi fericit intro anumita
masura...dar din pacate banii nu pot cumpara dragostea....si un bun
exemplu ar fi faptul ca sunt sute de fete care gandesc in felul
urmator,daca au baiat cu o gramada de bani ,masina ultimul model,se cred
fericite.....eu zic ca e vorba de acea fericire superficiala,fericire de
moment....degeaba ai langa tine un om care tiar putea oferi totul ,daca nu
ai dragoste sau daca nu poti oferi dragoste...eu personal as prefera de
mii de ori sa am langa mine o persoana care sa ma iubeasca...sa ma pot
gandi la chipul lui,la caldura glasului sau,sal iubesc nebuneste,sa adorm
cu el in gand si sami zic de mii de ori ca iubesc cu toata fiinta mea.ce
inseamna pentru mine fericire.....e foarte simplu...sa iubesti,sa poti sa
oferi dragoste si sa te simti iubit....nu as suporta sa stau nici macar o
clipa langa un om care nu simte nimic pentru persoana mea....din contra as
avea nevoie de un om care sa ma stranga in brate....un om cu care in
lumina noptii sa ma pot plimba
in nestire sub cerul senin si plin de stele...vreau ca rasaritul sa ma
prinda in bratele lui...iar la apus sa obosesc privindul....vreau sa ma
pot pierde in privirea lui...in doua cuvinte sa fiu fericita!!ce parere
am eu despre iubire?!sa iubesti dar daca persona iubita iti ofera mai
multe lacrimi de suferinta decat de fericire ,atunci nuti merita cu
adevarat iubirea.trebuie sa traiesti clipa ,sa nui refuzi iubirii nici un
capriciu atat timp cat ea nu te va transforma intro persoana plina de
griji si gelozie...viata se duce ca un suvoi de apa,acum il vezi ,acum nu
mai e ,anii trec si totusi inima trebuie sa neo indreptam spre cautarea
fericirii,pentru ca se zice ca fiintele ar avea dreptul la
fericire....stii....poate ca suna bizar ceea ce spun eu....poate ca o sa
par ciudata....uneori mias dori sa nu mai gandesc atat de mult cu
sufletul,stii cum e...mias dori sa gandesc mai intai cu mintea ,dar
oricat as vrea nu pot ,pentru ca de fapt asa sunt su nu stiu daca o sa
pot sa ma schimb vreodata....dezavantaj...risc sa fiu ranita de cele mai
multe ori....adevarul e ca bunastarea noastra depinde de cata dragoste
oferim....nu este vorba de ceea ce primim ,este vorba de ceea de
daruim....

Poezii........

Amor
Amor,amor,dulce amor
te astept sa vii la mine-n zbor
Calare pe un alb-armasar
si in brate,eu cu drag sa-ti sar,
La pieptul meu sa te alint
cu-n dulce si duios cant.

Amor,amor,unde esti amor?
eu plang,acuma,de-al tau dor
La tine neincetat gandesc,
cu stele prea ades vorbesc.
Te caut,amor,amor,
unde esti,scumpul meu,odor?

Solitudine
Vine o vreme cand
Iti asezi inima intr-un loc rece
Si apoi o ingropi
Ea plange,neobisnuita fiind
Cu intunericul si frigul
Din acest mormant
Pe care ai scris..singuratate..
Trec minute,ore,ani
Si cand iti amintesti sa o dezgropi
Ea e inca vie..indragostita
De intuneric si de frig
Dar mai ales de locul
Numit..singuratate..

Ploaia...
Ploua in mine..
Stau inchisa
Sub umbrela gandurilor
Dar ma ploua pana in adanc
Stau si rad in sinea mea de ploaie:
Crede ca ma inghite strop cu strop
Dar nu stie ca inaintea ei
"Vantul" a ucis in mine tot..

Spre adevar
Inca mai caut
Speranta..lumina..pe mine
Inca ma mint
Si apoi ma mint ca nu ma mint
Inca visez
As putea deschide ochii
Sau sufletul
Dar mi-e teama
Ca nu te voi gasi
Si atunci stau..
Iar tacerea ma asculta
Ma minte si ea cate o data
Sau poate tu minti
Inca nu stiu
Un ochi imi rade
Un altul plange
Sau poate si ei mint..
Si atunci unde-i adevarul
Daca nici in noi nu il mai gasim?
Ar fi bine sa adorm
Si sa visez ca te-am gasit..
Dar nu pot..imi e teama..
Daca si visele ma mint?!..

Vrei să-ţi povestesc cum e o zi fără tine?....nu o dedic ca nu mai intereseaza persoana careia i-as dedica-o....


Fiecare zi e bună ca să retuşezi ceva. Totul se intâmplă repede. Alarma telefonului care sună abrutizant. Minutele la baie cu apa curgând in şuvoi rece, cu carnea obosită şi ochii ce refuză să se privească in oglindă, apoi hainele imbrăcate pe rând, radioul pe care il suport cam un minut fiindcă e la fel de zgomotos pe cât de liniştită mi-aş dori sa fie ziua asta. Un pahar cu suc de caise, o felie de pâine prăjită, părerea de rău pentru cafeaua pe care nici azi n-am vreme s-o beau acasă, să mă tragă incet din braţele nopţii. Imi fac curaj şi mă duc din nou în baie; mai am câteva minute. Mă uit la mine cu indrăzneală, îmi aranjez părul şi îmi dau cu o picătură de parfum, cu bucuria ieftină ca ieri mi-am mai luat o camaşă scumpă cu care o să fac impresie azi la serviciu. Masca e pusă, sunt gata să plec.
După ce las în urma mea uşa blocului, care se închide cu un scârţâit brusc, totul se opreşte pentru o fracţiune de secundă. Secunda aceea ca un declic, în care te conectezi la lumea exterioară. Aerul tare al dimineţii senine; gardul viu, încremenit în amintirea nopţii; o frunză îngălbenită devreme, care cade cu încetinitorul şi care-mi va conţine întreaga zi. Firobuzul ce trece cu zgomotul lui caracteristic, atat de aproape de trotuar; o mare de oameni, şi nici unul nu are timp să vadă cum viaţa parcă fuge din jurul nostru, fuge din noi şi fiecare dimineaţă e o dimineaţă mai puţin. Nici eu n-am timp; traversez şi mă urc în maşina care mă aşteaptă deja.
Dau bună dimineaţa şoferului şi deschid o carte; e modul cel mai simplu şi cel mai iluzoriu să mă scufund în mine, în jumătatea de oră de drum până la cele opt ore insipide din slujba mea de zi. Alerg prin oraş, tras de cai invizibili într-o caleaşcă de aur fad, învechit ca amintirile fără griji ale copilăriei. Şi mai am vreo jumătate de oră să mă mint că azi o să fiu în regulă. Din când în când ridic privirea şi mă uit pe stradă în viteza maşinii. Şi văd locuri prin care mă amintesc trecând cu cineva de mână. Uite… aici era vara trecută şi ea purta fusta aceea cu flori, ce-i venea peste genunchi, bluza albă şi părul strălucitor după care se uita toată lumea. Ne-am oprit o secundă să citim un afiş. In urma noastră – praful şi amintirea. Gata, am trecut; încep să citesc din nou din carte, dar îmi fug rândurile şi mi se împăienjenesc ochii. Incerc să mă uit din nou pe geam, dar privirea îmi trece dincolo de maşini, clădiri şi oameni, şi încremeneşte în amintirea ta, dormind caldă şi leneşă, înger al patului meu. Dar unii îngeri îşi folosesc aripile. Şi zboară.
Oameni… atâţia oameni care nu-mi spun nimic; mă agăţ de ei şi azi ca într-un joc pe care ştii că-l pierzi dar continui să-l joci cu o încăpăţânare fascina(n)tă. Sunt amorţit între voi, dragii mei; la kilometri lumină distanţă de mine şi totuşi destul de aproape ca să respir din fâlfâitul aripilor voastre şi să mă bucur că mai trăiesc o zi. Şi nici azi n-o să fiu rău, rebel, rapace, revoltat, aşa cum mi-aş dori sa fiu cateodată, sunt din nou doar o chestie ce respiră placidă. Ghearele fricii pe care le-am ascuţit pe propriul suflet –azi noapte - în patul meu ce se zvarcoleşte de la sine, azi le-am pierdut. Telefoanele sună într-una şi eu îmi vând sufletul cu zambetul pe buze. Orele trec şi momentele de luciditate se subţiază când mă uit prostit în calendar.
Cinci fără cinci. Trebuie să fii şomer, întreţinut, bogătaş sau încă student ca să nu te bucure momentul ăsta special când sărbătoreşti sfârşitul orelor de program. Iţi iei câteva rapoarte într-un dosar, cu bucuria perversă că odată ajuns acasă o să le arunci pe canapea, ştiind ca nu te vei apuca să le termini. Până mâine. Când vei aştepta din nou să se facă cinci fără cinci. Singura sărbătoare care se întâmplă în fiecare zi.
Mă simt bine. O să ies cu prietenii la o terasă. Poate o s-o sun pe colega aceea ce-mi face ochi dulci şi migdalaţi de-o vreme...O s-o invit la o cafea şi ea o să spună da. Deşi ştie că e stupidă chestia cu mersul “la o cafea”. De ce să vrei să bei cafea seara? Oricum n-are importanţă, orice pretext e bun ca să răvăşesti un pat în doi, să fugi până în adâncul pernei, să muşti din carnea de lângă tine, să te crispezi într-un spasm şi să uiţi, împreună cu o femeie/sau barbat cu ochi dulci şi migdalaţi că eşti singur. Iremediabil singur.
Cafeaua e o chestie socială după cum e şi preludiu. Singura problemă e că fără tine, cafeaua e un surogat.
Sunt groaznic de lucid. Mă ridic şi plec. Imi las migdalata să doarmă. Poate o să mai fâlfâi un timp prin viaţa ei. Nu cât sa-mi pună o verighetă pe gheara stângă. Dar o să-i ajung pentru un vis sau două. E ora trei. N-am somn, mă doare tare că azi mi-a fost foame şi sete la trup şi le-am potolit, dar sufletul mi-a rămas flămând. Fără bucuria ta.
O bucurie adevărată şi tocmai de aceea ascunsă, aşa cum ascunzi bomboanele de fraţii mai mari când eşti mic. O bucurie în faţa căreia mă bâlbâi ca în banca întâi din clasa întâi, pe care o duc acasă ca pe o comoară ce-mi va îmbogăţi şi noaptea asta în care o să mă iau la trântă cu cuvintele.
Era o vreme în care îţi plăceau poveştile mele. Asta e o poveste despre o zi fără tine. Incă una. Banală.

Imi vine să pun mâna pe telefon să tastez 945 să spun bună dimineaţa o maşină vă rog pe Codrii Neamtului 11, sc 3...pentru gară... să-mi răspundă o voce de metal adormit indicativ doi-nouă-şepte coborâţi soseşte în trei minute să mă urc în personalul de navetişti de ora 4:39 să-i privesc cum foşnesc adormiţi pe banchetă să văd soarele răsărind să-ţi bat la uşă să te iau în braţe să-ţi spun mai vreau să plutim calm în dimineţi de duminică mai vreau picături de rouă când mă săruţi pe umăr mai vreau umbra ta în aşternuturi să uităm totul să ne iertăm nu mai vreau fără tine zilele fadele. Imi vine să vin şi să-ţi povestesc toate astea. Imi vine să pot plânge.

Dar e aşa de târziu că mai bine împăturesc paginile stoarse ale poveştii mele şterse. Le înghit într-o fostă sticlă de vin de când ne-am îmbătat noi şi-am făcut dragoste pe covor. (Sau să le pun într-un clondir? Se ştie că un clondir e potrivit şi pentru nectar şi pentru vitriol). Îi pun un dop de plută acoperit cu ceară de la ultima lumânare rămasă aprinsă şi ţi-l trimit pe un râu pe care o să-l fac să curgă spre tine. Literă cu literă.

Reguli de (ne)respectat la birou !...Pt. Roxana....a cata oara....?Cine o fi fata asta, nu va/ma intrebati?Eu in locul vostru as face-o.....lata

- umple tabla de pluta cu tot felul de desene, fotografii ale cunoscutilor, familiei, prietenului...catel, pisica, etc...ca doar pentru aia e facuta. La ce ne-ar mai trebui tablita de pluta?
- de pe birou sa nu carecumva sa lipseasca: poza iubitului, sotului, catelului, soacrei; mini-maimutoi si mini-cutiute inutile dar dragute; colectia de cani de cafea; resturile de biscuiti, stiksuri, fel de fel de nimicuri de care, firesc, nu ai cum sa te desparti (ce daca esti la serviciu?? nu trebuie sa te simti bine in mediul in care lucrezi?)
- daca cumva ai avut noroc sa ai boxe la calculator nu fii egoist!!! Da-le mai tare sa asculte si colegii de birou, nu conteaza ca au treaba! Cui nu ii place putina muzica? Mai ales muzica ta!!! Privirile lor nu sunt rele...sunt doar un pic stresati, asa ca da mai tare si eventual baga si ceva antrenant poate ii reanimi.
- daca ai mobil, nu carecumva sa il iei cu tine cand pleci din birou!!! Ba dimpotriva: da-i soneria la maxim ca sa il auzi in cazul in care ai iesit un pic sa iei aer, si in plus asa o sa si aflii ca a sunat.Sa vezi ce saritori sunt colegii si cum or sa se ingramadeasca ei sa te anunte ca a sunat.
- cand suni pe cineva pe telefonul fix fa-o pe speaker. Daca nu raspunde, insista! Suna cat mai mult!
- nu uita, daca ai un sandwich cu salam, ceapa, usturoi sa il mananci musai in birou, plimbandu-te cu el ca si cand ai tamaia, pentru ca nimic nu face atat de bine si nu te bine dispune precum un miros de ceapa la prima ora a diminetii. Colegii tai or sa iti multumeasca pentru asta!
- la telefon, retine, SE VORBESTE TARE, ca sa te auda nu numai interlocutorul, dar si noi...deoarece daca vei uita sa spui ceva o sa te ajutam, si o sa iti putem da sfaturi, ca doar suntem la curent cu subiectul discutat. Si in plus...asa mai aflam si noi ce fel de om esti: cum vorbesti cu sotia, cu soacra, cu copilul (ce a mancat si ce a mai facut), care este atitudinea ta fata de colaboratori.
- daca cumva ai primit un nou parfum te rugam sa iti dai cu el peste tot, in asa fel incat atunci cand treci pe hol sa se stie ca ai trecut tu. Cu ocazia asta aflam si noi pe unde esti si in ce corp al cladirii te afli.
- la sfarsitul zilei nu te mai chinui sa iti speli cana de cafea si sa iti arunci resturile de mancare...ai vazut desenul ala animat cu piticii aia care apar noaptea si fac curat? Ei bine!! Piticii exista!!!
- cand vezi un coleg plin de treaba du-te la el si intreaba-l ce ii mai face sotia...ce film a mai vazut....Daca iti spune ca se grabeste sa dea un raport, nu te lasa invins, insista! Vino cu pozele tale si arata-i-le! Povesteste-i tu ceva dragut!
- e musai sa nu uiti sa trimiti muuulte mesaje cu poze, filmulete, executabile dragutze, catre cat mai multa lume si de cat mai multe ori. Chiar si aceasta pagina de pe Resursa de Fun.ro o poti trimite chiar acum colegilor de birou cu un simplu click in stanga jos unde scrie "Spune unui prieten". E o senzatie minunata sa ai mult de lucru si sa ti se umple mesageria de mesaje de acest fel care nu dau voie altor mesaje "mai putin importante sa intre" (de la colaboratori, rapoarte, oferte, analize).
- e minunat chiar sa poti spune: "calculatorul meu se misca foarte greu! Nu stiu de ce!" iar cel de la IT sa isi stoarca creierii gasind o solutie pentru tine. Unde mai pui ca te poti mandri ca ai o gramada de informatii in PC, si ca ar fi timpul sa il schimbe! Un hard de 80 de Gb nu poate tine la nesfarsit...

Despre agresivitate


Omul este oare prin definitie o fiinta agresiva ? Banuiesc ca avem cu totii in noi, in proportii diferite, o doza de agresivitate. Pentru unii, starea de beligerantza este starea lor naturala. In mijlocul unui conflict se simt ca pestele in apa. In schimb, altii evita cat pot starile conflictuale, agresivitatea le repugna....
Agresivitatea este un rau pur si simplu sau un rau necesar uneori?
Ce cauze obiective si ce cauze subiective o provoaca?
Suntem azi mai agresivi decat ieri si mai putin agresivi decat maine?
Lista de intrebari ramane deschisa...
Astept cu interes raspunsurile:)
Ma tot intreb de foarte mult timp, De ce Traim ?
De ce ?
Va-ti gandit vre-o data ca Oameni sunt totusi nishte animale, animale cu capacitatea de a gandi si evolua. Eu am spus o vorba o data si mi-ar fi placut sa fi fost asa. Daca viata ar fi fost un joc, as fi dat loading in fiecare zi !......
Rog pe cineva daca poate sa-mi raspunda si mie la intrebare sa ma contacteze pe mail: DE CE TRAIM ? DE CE TREBUIE SA MURIM ? DE CE? DE CE ? DE CE?

Pai...hai sa iti zic aici ca vad ca nu lasi adresa de mail.Traiesti ca sa iubesti, traiesti ca sa vezi frumosul si uratul in oameni , traiesti ca sa afli cat mai mult despre cat mai putin , ca sa simti gustul dulce si fin al ciocolatii , ca sa citesti o carte buna, ca sa inveti , ca sa asisti la evenimente placute sau neplacute , ca sa te bucuri makr o data in viata de succes , ca sa cunosti oameni,ca sa plangi in descarcare , ca sa te enervezi ...s.a.m.d. Dupa mine....cel mai important e sa iubesti si sa fi iubit in schimb ...dupa mine asta e raspunsul ...traiesti doar ca sa simti iubirea ...si apoi ....traiesti ca in final sa mori.Pana la urma si moartea face parte din viata...ne pierdem in infinit , esential e sa nu lasi sa iti moara gandurile ...ca sa traiesti pe pamant in amintire.Asta e doar un punct de vedere si doar un gand de-al meu care sper sa ramana ...

Durere.....

Flacari reci ma ard pe dinauntru...Gheata fierbine ma face sa simt fiori, ma face sa tremur:sunt singura si ma adancesc continuu in dezamagire si disperareUn singur fir de speranta ma mai tine la aceasta margine de infern si ma ajuta sa nu ma prabusesc ,sa nu cad in gol...Surasul suav , privirea dulce , clipele de bucurie sunt deja ingropate in arhiva timpului care arde intr-un foc care ma distruge , care ma schimba...Cu teama incerc sa vad daca a mai ramas ceva din trecut si deschid usa pe care o credem disparuta; pasesc incet...si observ ca pulberea pe care calc e de fapt cenusa amintirilor pe care le-am lasat in urma...Privirea-mi inclestata in lacrimi asteapta un miracol, asteapta sa spuna cineva ca totul e doar un vis urat din care se va trezi si va descoperi edenul pamantesc...Dar nu-i asa; amagirea unei vieti pierdute in van ma face sa ma gandesc la rostul meu in aceasta lume,ma face sa-mi fie teama sa nu incurc pe cineva sau sa ocup un loc care nu-mi apartine...Ce inseamna oare viata ? Ce rost mai are soarele daca dupa el vine ploaia si nu se stie daca se va mai opri ? Ce rost mai are sa zambesc daca deziluzia a pus stapanire pe mine ? Ce rost mai are sa visez daca durerea ma ineaca ? Toata tristetea face parte din mine ca si cum n-as putea sa traiesc fara ea...dar nimeni nu stie cum ma simt eu...Mai bine asa ...Oricine si orice are o jumatate iar eu cred ca mi-am gasit-o....
LACRIMA
Publicat de liana heim la 19/09/2005 - 14:37 la Eseuri
Am putut crede in vise atata timp cat ele nu erau noaptea...atatea vise
mau abandonat...atatea credinte sau prabusit in fata privirilor mele
disperate ... atatea idealuri sau dovedit a fi doar un univers din sticla
sortit unui tipat ucigator...totul ma tradat intrun mod ce nici insasi
tradarea nu cred ca la cunoscut vreodata...am crezut in iubire insa
iubirea a sfarsit in genunchi imploranduma sai dau crezare, am crezut in
incredere dar despre ea am aflat ca nu poate fi acordata decat aceluia
care se dovedeste a fi tu insuti , am crezut in mine pana am ajuns ca in
lumina sa intrevad doar contrariul, am crezut in bine si in rau pana mam
trezit...am aflat ca totul tradeaza mai mult sau mai putin in felul sau
specific...soarele tradeaza stelele,florile isi tradeaza seva bruta,omul
isi tradeaza aproapele,gandul isi tradeaza ideea ,esentele sunt tradate de
aparente...am ajuns la concluzia ca nimic nu este mai curat ca lacrima si
ca nimic nu sufera mai mult decat lacrima...daca este ceva de admirat aici
pe acest pamant printre crengi de copaci dezgoliti si muniti acoperiti in
zapada,ceva de admirat care sai apartina omului ,care sasi merite atentia
si osteneala aceea este lacrima.....ea nu tradeaza niciodata nimic....este
tot ceea ce poate fi mai inocent si mai pur.....o lacrima varsata pentru
adevar apropie cu un pas mai mult de adevarul suprem...fiecare lacrima in
plus varsata apropie de sublim si fiecare lacrima este un pas in sine
pentru acea puritate ce transcede omul si il ridica deasupra
mediocritatilor sale...totul paleste si sufera de decadere...dar momentul
in care lacrima va inceta sa mai fie ,atunci acela va fi inceputul
sfarsitului pentru noi toti...caci intre vise,credinte si
sperante,lacrimile sunt cele care zbaora libere cautand un ochi liber care
sa le merite si sa le verse...

Oare de ce ne iubim doar jumatatea din fatza?

Ati observat adesea ca exista o diferenta frapanta intre fatza si respectiv spatele unei persoane? Ca, tratate separat, nu par avea mare lucru in comun, sau chiar nu par a apartine aceleiasi persoane?
In fatza o freza dichisita, gel din belsug, machiaj… bine, o sa spuneti, dar machiaj la spate nu se poate!
E drept ca nu se poate, dar exista o multime de alte lucruri care imodobesc respectabilele fete: brose mititele, strimbe, mari, albastre, ochelari de soare, cravate, esarfe…; de ce nu facem, de pilda, nodul de cravata la spate, sau funda cocheta a esarfei care atirna tantos de gitul angelic (sau nu) al stimabilei cu pricina?
Sau de ce ne aranjam freza cam pina in dreptul urechilor, si de-acolo nimic, ca nu se vede… De unde nu se vede, dragilor? Din avion? De la Polul Nord? Perfect adevarat, dar daca simplul contact vizual ne da senzatia ca sintem perceputi doar frontal, ne inselam amarnic, exista foarte multa lume care ne vede zilnic din spate. Ati putea spune ca nu va pasa daca “raniti” sau nu privirile celorlalti cu posteriorul dumneavoastra usor camuflat, absolut neinteresant (cu mici exceptii, desigur) si inexpresiv. Dar daca nu va pasa, atunci de ce sa va pese de fatza? Pentru propriul orgoliu? Orgoliul nu se dezvolta decit in raport cu ceilalti, si daca sintem putin sinceri cu noi, daca nu si cu ceilalti, rcunostem, ca fiecare mic detaliu executat in sprijinul aspectului nostru nu e decit in speranta unei recunoasteri si aprecieri din partea celorlalti.
La fel de adevarat e ca nu avem si la spate ochi, buze etc care sa ne ajute in acest sens, tocmai de aceea zic eu ca trebuie sa-l ajutam pe bietul spate sa se revanseze. In afara de exterior, despre care ne laudam cu totii ca ne straduim sa nu tinem cont foarte tare ( ceea ce dupa parerea mea e o mare minciuna), nu are nimic in minus, avind in vedere ca au o contributie egala la sustinerea organelor interne, a creierului, si in general a tot ceea ce ne determina existenta. Ba mai mult, doar datorita segmentului posterior putem sa ne asezam, sa ne sprijinim, si unii dintre noi sa dormim.
Trecind peste eventualul gind ca as vrea sa par interesanta, sau ca “adevarat” nu are grad de comparatie sau mai stiu eu ce alte analize potential obective, dar paralele cu punctul asupra caruia imi permit sa atrag atentia (probabil ca au mai facut-o si altii, nu asta e neaparat problema), ginditi-va o clipa, sau chiar mai multe; priviti oamenii din spate, incercati sa intuiti cum arata din partea opusa si analizati contrastul (caci el va exista cu siguranta)!
Ideea nu mi-a venit decit pe strada, dupa ample analize si framintari… si apoi spuneti-mi, si mie, va rog, de ce iubim mult mai mult partea din fatza, si mai ales, de ce isi dau unii cu gel doar jumatate de cap?

iubire ciudata, iubire imposibila...


Am fost întotdeauna de părere că iubirea… e iubire. Veche de când lumea şi mereu nouă… Poate că te „loveşte” sau te învăluie subtil, poate că-ţi stârneşte „fluturaşi” în stomac sau în minte, poate că doare sau că-ţi înalţă sufletul în zbor nesfârşit, poate că te face să respiri sacadat sau îţi taie respiraţia…poate că-ţi aduce tot timpul lacrimi în ochi sau te face să zâmbeşti tot timpul… Fiecare o simte în felul lui, sau fiecare iubire e altfel, chiar dacă tu eşti acelaşi… ori poate că fiecare nouă iubire te modelează altfel…
În fine… ce te faci când ai parte de o iubire ciudată… imposibilă? Nu mă refer aici la diferenţe între rase, etnii, religii… nici la diferenţe de cultură sau avere… nici măcar la întâmplarea ca tu să iubeşti iar celălalt să nu te iubeasca…
Mă refer la a iubi pe cineva de care nu ţi-a dat prin minte că te-ai putea îndrăgosti… de care în ruptul capului n-ar fi trebuit să te îndrăgosteşti! Ca în melodia Beatles… „I don’t like you, but I love you”… Cineva care uneori îţi învăluie sufletul într-o imensă duioşie, alteori te scoate pur şi simplu din sărite… Cineva pe care uneori parcă-l iubeşti, alteori îl urăşti atât de tare încât te trezeşti cu porniri sadice… Cineva datorită căruia speri şi disperi în fiecare zi… pentru care uneori ai răsturna munţii, alteori ai da cu piciorul la tot… Cineva care parcă-ţi vorbeşte într-o limbă necunoscută, cineva care te face să iubeşti viaţa şi în acelaşi timp să-ţi doreşti moartea sau măcar o amnezie, acolo… să termini cu toate!
Vi s-a întâmplat, totuşi, să nu vă puteţi scoate din minte nici un moment acea persoană, să vă împingă un avânt irezistibil către ea? Şi ce-ar fi de făcut?
E o boala, o obsesie si eu cred ca e iubire?...

Ce este gratis ?!


Când Dumnezeu a oferit
Pamântul, omului creeat,
A aratat ca nu-i zgârcit
Caci toate gratis i le-a dat :
Dealuri şi munţi cu creste-n soare,
Câmpiile cu rod bogat,
Iar apele, de la izvoare
Pân la oceanul departat
Şi tot ce mişca-n codru-n şes,
Prin ape si pe cer în zbor…
El, cu nimic nu s-a ales,
N-a câştigat macar un choir;

Dar noi, (şi asta ştim cu toţii)
Aceste daruri preţuim,
De mor de oftica toţi hoţii,
Caci pentru ele-acum platim:
Platim pe apa, pe pamânt,
Când ploua chiar şi pe noroi,
Pe cer, pe aer, pe mormânt ,
Atât în viaţa, cât şi-apoi;
Platim pe fumul de ţigare,
Caţelu’ care-l alintam,
Pentru ozon şi poluare,
Chiar şi din pat când ne sculam;
Un sfat, platim la avocat,
Pentru gunoi un gunoier,
Platim cu vârf şi îndesat
La doctorul de cartier;
Platim botez, înmormântare,
Divorţ, nu zic de cununie,
Platim şi pentru guvernare
Şi foarte mult pentru prostie;
Platim iubirea şi amorul,
Prietenia costa iar,
Platim şi râsul şi umorul,
Chiar daca au un gust amar,
Caci am cazut cu toţii-n cursa
Şi tot ce gratis am primit,
Am afişat acum la bursa,
Pentru un foarte bun profit,
Iar de-ar mai fi ceva degeaba
Şi vrei sa ştii cam ce anume….
(Ca…vezi şi tu cum şade treaba!)
Îmi dai cinci Lei…şi îţi voi spune!

Foamea! Roxana stie...

Cand ti-e lumea mai draga te apuca niste dureri abdominale...
Dimineata are farmecul ei. Blandetea soarelui si aerul proaspat face ca buzele sa se curbeze intr-un zambet perfect.
Imi sorbeam linistita cafeaua cand...
-Mi-e foameee!
Strigatul aproape inuman m-a facut sa tresar brusc. Ma reped la fereastra convinsa ca era vorva de un betiv ratacit.
-Mi-e foameee!
Stupoare! Tipetele se auzeau de sus si coborau in jos pana la asfaltul fierbinte.
" Ce dracu!", imi zic chinuita de gandul ca va trebui sa-mi sucesc gatul pentru a privi in sus.
Cu gatul sucit si ochii cat cepele, incerc sa aflu cine si de ce tulbura linistea perfecta a diminetii.
- Care moare de foame ma? auzi vocea ragusita a lui Nae. Ba Mitica, tu esti?
- Mamaaa!
Gandindu-se probabil ca ne face o favoare, Mitica iesi sa urle pe balcon.
- La ce dracu o strigi pe mata' ma?! il repezi coana Mita. Saraca! Nici moarta nu scapa de nebun.
- Mi-e foame bre! zise Mitica cu o voce pitigaiata.
- Pai pune dracu mana si mananca!
- Bre, pai nu de mancare mi-e foame mie.
- Si ce vrei ma? Sa-ti dau io!
Un ras indracit razbate de la etajul intai, si un altul de la etajul trei, si un altul de la...
- Radeti voi, da' mie nu de muiere mi s-o facut. Mie mi-e foame de...
- Auzi Tica, se trezi Nae vorbind. Mie cand mi-e foame imi strecor limba in...
- Unde nene? intreaba Mitica mirat.
- Aici! zise Mita razand in timp ce flutura o fusta smulsa de pe sarma.
- Esti nebuna femeie?! spuse Nae printre hohote de ras.
- Bravo mosule! se rotai Mita strangand tigarea in coltul gurii. Auzi, unde ziceai ca-ti strecori limba?
- Cand mi-e foame, relua Nae ignorand rautatile Mitei, imi strecor limba in..
- Unde ma?
- ...in gaura...
-Pai vezi! hohoti baba fluturand fusta in toate partile ca sa priceapa tot ramanul.
- In gaura unde pana nu demult trona o masea, sfarsi Nae cu privirile aprinse de ura indreptate spre Mita.
- Buuun. Si mai departe? nu se lasa Mita intimidata.
- Mai departe ce? bolborosi Nae rosu de furie.
- Ce faci cu limba ma in gaura, aaa? O...o...???
- Mai du-te draq femeie, rabufni Nae intrand in casa.
Rasul batjocoritor al babei il scoase din minti pe Mitica care, cu palmele facute causi urla din toti plamanii.
- Mi-e foame de bani, baaaaa!