Tuesday, October 03, 2006

Tristetea....un rau necesar?

Azi nu ma simt bine din mai multe puncte de vedere......nu astept comentarii care sa imi ridice moralul...nu am nevoie, am in schimb nevoie de luciditate... ceea ce nu am acum, ca sa pot trece peste 2 probleme majore care acum ma framanta: una ar fi probabilitatea de a face fatza unei probleme dermatologice de care mereu mi-a fost teama sa nu o am: cancer de piele.....azi am fost la dermatola IGPR si mi sa zis ca sa merg cat mai curand la un specialist pt. ca am pe spate ceva ce trebuie tratat urgent;a doua mea problema e de natura sentimentala, cred ca m-am aprins dupa cine nu trebbuia, adica dupa un prieten care tine la altcinva si care ma considera prea feminin.........culmea tocmai pe mine.......

Asa ca sunt trist ca sa nu zic deprimat si de restul problemelor pe care le am si care se adauga la cele de mai sus..Tristetea este un sentiment normal, o emotie pe care o simtim ocazional si pe care nu ar trebui sa o negam. Ciudat sau nu, tristetea este necesara, pentru ca altfel nu am putea aprecia clipele frumoase.

Este normal sa nu te simti bine atunci cand suferi o pierdere, cand esti dezamagit, cand viata ta se schimba. Manifestam o puternica rezistenta la schimbare, iar atunci cand simtim ca pierdem controlul, ca variabilele sunt manipulate de altcineva, ne bantuie emotii negative. Cel mai dureros este atunci cand trebuie sa ne schimbam pe noi insine.

Daca treci printr-o perioada mai proasta, nu iti camufla sentimentele. Nu incerca sa ascunzi ceea ce simti cu adevarat, pentru ca nu vei face decat sa amani momentul izbucnirii si gandurile negre te vor intoxica.

Daca simti ca nu poti gasi in tine resorturile necesare pentru a te ridica din nou, cere ajutorul unui prieten. Nu il vei impovara cu grijile tale, ci dimpotriva te va aprecia pentru ca ai apelat la el, daca iti e cu adevarat priete.

In urma cu cateva luni imi asteptam o prietena si ea intarziase deja o ora, desi nu ii statea in fire. In momentul in care a sosit am simtit ca ceva nu este in neregula si am indraznit sa o intreb ce se intamplase. Avusese o mica dezamagire si incercase sa camufleze acest fapt plimbandu-se prin fata blocului meu si facand incercari disperate de a se calma si de a se comporta ca si cand nimic nu se intamplase.

Nu vroia sa ma impovareze si pe mine cu problemele ei... Nu trebuie sa gandesti niciodata astfel. Simplul fapt de a vorbi cu cineva despre ce ai pe suflet te ajuta sa iti pui ordine in ganduri, sa analizezi situatia, sa intelegi mai bine. Poate nu vei primi un sfat inspirat, dar important este ca ai fost ascultat, ca ai lasat o parte din manie, din tristete sa iasa la suprafata.

“Si maine e o zi” spunea Scarlett O’Hara. Planuieste-ti momentul in care iti “permiti” sa fii trist. Daca nu poti in clipa asta sa iti dai in vileag trairile adevarate, atunci acorda-ti cateva momente mai tarziu pentru a te descarca, dar nu amana la nesfarsit momentul. Este chiar linistitor sentimentul ca ai dreptul sa fii trist intr-un anumit interval de timp. Ideea de planificare te ajuta sa detii controlul chiar si asupra aspectelor negative. Discuta cu tine insati, fa-ti promisiunea ca in intervalul x iti vei reveni.

Adeseori cauza tristetii nu este evidenta. Cei din jur observa schimbari in comportamentul tau si trag semnalul de alarma. Incearca sa depistezi cauzele care te-au determinat sa fii trist si taie raul de la radacina.

Uneori simtim nevoia unei schimbari si devenim irascibili sau dimpotriva, schimbarea se produce, iar noi suntem ultimii care afla de ea. Poate fi vorba si de o schimbare de paradigma, o schimbare aparent brusca in modul de gandire, in modul de perceptie al lucrurilor. Nu este intotdeauna usor sa renunti la starea de dinainte, la confortul anterior schimbarii. Schimbarea este dificila, dar este necesara pentru dezvoltare. Nu te vei pierde pe tine daca vei vedea lucrurile altfel.

Tristetea este un element normal si ea ne poate ajuta in masura in care o acceptam si o confruntam. Ai dreptul sa plangi, ai dreptul sa fii irascibil, ai dreptul sa iti exteriorizezi sentimentele, ai dreptul sa fii trist. Cu toate acestea, daca tristetea te acapareaza pentru o perioada mai lunga de timp, e posibil ca ea sa se transforme in depresie si atunci ajutorul unui specialist devine necesar.

Eu imi cer scuze pt. zilele urmatoare ca si pt ziua de azi fata de cei care am fost mai irascibil mai nervos... asa ma manifest eu cand am probleme care ma streseaza,pe care vreau sa par ca le controlez, desi stiu ca ceilalti nu sunt vinovati cu nimic
si ar dori sa ma ajute, dar chiar am nevoie de putina solitudine, putina de tot. Mersi

No comments: