Monday, August 28, 2006

Ce-i sperie pe barbati?

Dedicatie Roxanei, in urma discutiei de ieri noapte...

Context: “Am cunoscut un barbat, iar dupa cateva intalniri m-am culcat cu el. Acum imi doresc ca relatia noastra sa devina serioasa, insa imi reprim orice tentativa de a-i comunica ceea ce simt, pentru ca indiferenta lui ma descurajeaza.”

Daca te regasesti in cazul de fata, as vrea sa te imbratisez prieteneste si apoi… sa te pocnesc zdravan. De ce? Pentru ca ai omis un aspect esential: un barbat nu te va considera brusc deosebita doar pentru ca ai acceptat sa faceti sex! Si oricat de mult iti displace asta, e cat se poate de real.

Te intalnesti cu un barbat. Asta ar trebui sa-ti spuna un lucru: doar pentru ca ajungeti in acelasi pat, nu inseamna ca el se va gandi apoi vreo clipa la o posibila relatie de cuplu, daca aveti sau nu un viitor impreuna, daca sentimentele tale vor deveni mai puternice… si la alte lucruri asemanatoare, care, de obicei, iti umbla mai degraba tie prin minte.

Cand tu te gandesti deja la numele copiilor vostri, el nici nu a decis inca daca i-ar placea sa incerce ceva serios cu tine. Sigur ca ar fi ideal sa-ti spuna asta chiar dinainte sa faceti sex, dar, din nefericire, realitatea il impiedica. In plus, nici tu nu esti tocmai inocenta. Ai stabilit de la inceput ce-ti doresti? Ai fost onesta in privinta sentimentelor tale? Sau pasiunea momentului a fost atat de intensa incat te-a speriat si tu, ca sa nu mai vorbim de el?

Ce cauti de fapt, chiar daca uneori in mod inconstient, este ca el sa iti aprobe valoarea si sa iti arate ca meriti experienta iubirii impartasite. Te bazezi pe capacitatea lui de a se ridica la nivelul partenerului ideal – acela la care tu visezi tot timpul – si probabil astepti ca el sa rupa orice bariera dintre voi, pentru ca apoi sa i te oferi cu toata fiinta. Din nefericire lucrurile stau altfel, dar tu esti in continuare dispusa sa ii dovedesti ca meriti sa fii iubita si ca esti gata sa faci multe pentru asta. Esti pur si simplu pierduta in perspectiva lui, speculezi totul legat de ceea ce simte si omiti lucrul cel mai important: ce iti doresti cu adevarat.

Cu siguranta ca barbatul ideal nu se comporta precum cel pe care il ai, in fapt, langa tine – distant si poate chiar iritat de faptul ca cea cu care a facut sex incearca sa-i transmita sentimentele ei. Asadar, de ce ti-ai irosi timpul si energia incercand sa-ti determini valoarea afectiva prin prisma personalitatii unui barbat impreuna cu care probabil ca nici nu ti-ar placea sa fii?

Exista cateva explicatii biologice fascinante pentru comportamentul masculin. Retine acest lucru: energia feminina difera radical de cea masculina. O femeie devine implinita in relatia cu un barbat cand i se daruieste in contextul iubirii, al afectiunii si al sentimentelor, in general, care ii justifica demersurile. In ceea ce priveste sexul, femeile ajung la paroxismul celor mai intense emotii prin faptul ca “se conecteaza” afectiv si nu pot completa aceasta legatura decat raportandu-se la perspectiva masculina. Barbatii, in schimb, actioneaza altfel. Energia lor cauta sa razbata printre obstacole, sa iasa la iveala si sa atinga un scop singura, fara a cauta confirmare, cu atat mai putin la latura feminina.

Probabil ca ai auzit multi barbati vorbind despre nevoia lor de libertate si nu prea ai inteles cum sta treaba cu asta. Daca femeii ii e necesara dragostea si conectarea afectiva pentru a se simti implinita, pentru barbat acest lucru se traduce prin nevoia de a se simti liber, unic in felul lui, singur pe piedestal, chiar daca reprezentand totodata un suport afectiv pentru femeia de langa el.

Un barbat adoarme de cele mai multe ori dupa actul sexual. Multi stiu ca…, putini cunosc de ce… Te-ai intrebat vreodata de ce el ramane atat de fascinat in fata unui meci de fotbal sau a oricarui alt joc de competitie, in general? Un astfel de joc e menit sa transpuna sentimentele unui barbat in experienta respectiva. In centru se afla un individ sau o echipa care trebuie sa castige intr-un fel sau in altul, iar cand cineva reuseste in final sa “marcheze”, indiferent de natura sportului, ceva fascinant pare sa se intample: barbatul se detaseaza de spiritul competitiv si se simte liber prin victorie. Prin analogie, senzatia poate echivala conceptual cu starea Nirvana (cred...). Apoi el va sarbatori cum se cuvine isprava si va exulta, asa cum nu credea ca ar putea face vreodata.

Ce legatura are asta cu sexul si cu femeile? Un barbat nu ezita sa “marcheze” nici din acest punct de vedere, iar asta nu trebuie sa sune ca o rautate. El pur si simplu se simte implinit si liber daca stabileste o legatura palpabila (contactul fizic), prin care i se poate confirma, cum sa-i spunem…, forta de mascul. Apoi, are nevoie sa fie singur in momentul in care savureaza “victoria” si se pregateste apoi pentru o noua experienta. Stim foarte bine ca ei se definesc prin ceea ce fac, prin demersuri concrete, care tin in primul rand de capacitatea lor fizica, in timp ce rastalmacirea cuvintelor ramane fara indoiala o calitate a femeilor.

Da, barbatii pot fi uneori fiinte bizare, dar asta nu inseamna ca nu pot deprinde arta de a comunica constructiv cu sexul opus. Daca o femeie isi va exprima sincer sentimentele fata de un barbat, fara a se avanta intr-o cursa nebuneasca pentru a-i castiga cu orice pret atentia, el o va aprecia ca atare. Iar contactul fizic inainte de vreme nu este o solutie buna pentru a-i arata ce simti. Stii cum se spune: daca cineva nu te iubeste asa cum vrei, nu inseamna ca nu te iubeste din tot sufletul.

1 comment:

roxana said...

ia mai taci!!!

Roxana