Dragoste versus sex

Ne simtim bine dupa o noapte cu o persoana necunoscuta? Cine suntem in realitate dupa ce am incercat sa dovedim ca putem profita de sexul opus intocmai cum se intampla in preistorie?

Incerc in fiecare zi sa fiu un men modern, indemn pe cei din jur sa priveasca sexul cu mintea deschisa. Am fost invatat ca aceasta activitate este un act pur fiziologic, cat se poate de firesc. Nu pot sustine pastrarea virginitatii pana in noaptea nuntii, dar nu ar fi oare omenesc sa incercam sa cunoastem omul din fata noastra inainte de a-i trece pragul dormitorului? Daca facem sex cu fiecare persoana ai carei feromoni ne-au invadat simturile, ce ne mai diferentiaza de animale?

Nu vreau sa insist pe ideea avantajelor de ordin moral. As dori insa sa punctez faptul ca face sex cu o persoana pentru care avem sentimente aduce un plus de intimitate actului in sine. Dragostea este mult mai satisfacatoare decat sexul, sau, cel putin aceasta este parerea mea. A putea sa dai frau liber dorintelor in fata unei persoane care te cunoaste atat trupeste cat si sufleteste este indiscutabil superior actului prin care impartasesti senzatii uimitoare (orgasmul este doar un exemplu) alaturi de o persoana care nici nu iti stie bine numele.

Argumentele impotriva nu sunt neglijabile. Din nefericire, as putea spune ca sunt suficient de puternice cat sa imi spulbere orice concept romantic despre dragoste si daruire. Ce se intampla in cazul in care nu avem o relatie de lunga durata, sau nu intalnim acea persoana cu care sa putem impartasi aceste sentimente unice despre care scriam mai sus? Ar trebui sa nu mai facem sex? Teoretic – da. Cel putin asa reiese din argumentele de mai sus. Practic insa, este cel putin deplasat sa pretinzi in ziua de astazi de la o persoana sa nu faca sex decat atunci cand intalneste iubirea vietii lui. Daca lucrurile ar sta in acest mod, atunci am fi cu totii virgini la 40 de ani.

Avantajele unei partide de sex nu se opresc aici. Cine nu isi doreste macar o data in viata sa faca sex fara obligatii? Mai mult, fara sa isi puna problema ce parere isi face celalalt despre el in urma unui act sexual in care egoismul e in floare si problema principala este “cum sa fiu eu mai satisfacut(a)?”. Uneori e placut sa-l neglijezi pe cel de langa tine. Satisfactia, insa, nu este garantata: cel mai probabil ca si cel de langa tine se va gandi la el si la nimeni altcineva. Ajungem prin urmare la problema initiala: nu e mai bine sa ai langa tine pe cineva care se gandeste la tine, cineva caruia sa ii pese daca esti satisfacut? Problema ramane fara un raspuns clar. Parerile sunt impartite. Singurul lucru la care ma pot gandi este ca ambele variante sunt necesare in diferite situatii si in diferite momente ale vietii.